Comparațiile între președintele rus Vladimir Putin și fuhrerul nazist Adolf Hitler au devenit din ce în ce mai frecvente de la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022. După cum a spus președintele Atlantic Council, Frederick Kempe, „există multe diferențe între atunci [anii 1930] și astăzi, dar există asemănări izbitoare”.
Foto Shutterstock
„Într-adevăr, nu ar trebui să fie așa. Întrebarea dacă comparațiile cu Germania nazistă sunt justificate sau nu ar trebui luată în considerare mai sistematic, mai ales având în vedere faptul că Putin acuză constant «regimul de la Kiev» de nazism. Știm că nu ar trebui să acceptăm standardele absurde ale lui Putin cu privire la ceea ce constituie nazismul, dar din moment ce el este cel care a deschis această cutie de viermi, avem tot dreptul să ne întrebăm dacă regimul lui Putin merită eticheta nazistă. Și asta înseamnă izolarea caracteristicilor definitorii ale sistemului pe care Hitler l-a construit și întrebarea dacă sistemul lui Putin este similar cu al lui Hitler și, dacă da, în ce măsură”, scrie Alexander D. Motil, profesor de științe politice la Universitatea Rutgers din Newark, pentru The HILL .
Caracteristicile Germaniei Naziste
Motyl notează că Germania nazistă avea următoarele caracteristici principale: era autoritară (și posibil totalitar), patriarhal și iliberal; era condusă de un lider carismatic auto-numit care pretindea a fi omniscient, infailibil, se bucura de un cult al personalității și era adorat de numeroșii săi adepți care credeau sincer că este mesia Germaniei; a sprijinit intervenția statului în economia capitalistă; mobilizat populația; a folosit violența împotriva dușmanilor săi interni reali și imaginați și aruncat într-o rețea de lagăre de concentrare și închisori; a subordonat armata și poliția secretă partidului; era revizionistă; a glorificat și a purtat un război imperialist.
La rândul său, ideologia nazistă: a promovat și s-a bazat pe mesianismul națiunii și imperiului german; pretindea că eliberează muncitorii și femeile; a subliniat unitatea și solidaritatea națiunii; a identificat un grup, evreii, ca sursa tuturor relelor; era rasistă.
„Chiar și o privire superficială asupra acestor caracteristici arată că regimul lui Putin seamănă foarte mult cu Germania nazistă, iar Putin însuși este foarte asemănător cu Hitler”, notează Motil.
Potrivit profesorului, mobilizarea rușilor condusă de Putin nu corespunde tocmai nivelului lui Hitler; utilizarea violenței interne este mai limitată (deși uciderea lui Aleksei Navalnîi sugerează că violența ar putea fi pe cale să atingă un nou nivel); rețeaua sa de instituții penale este mai mică decât cea a lui Hitler, iar glorificarea războiului este ceva mai restrânsă. Din punct de vedere ideologic, Rusia lui Putin este rasistă, deși nu la fel de obsesiv ca Germania nazistă, dar a identificat și un grup – ucrainenii – drept sursa tuturor relelor Rusiei și încearcă să o distrugă sistematic.
„Aceste asemănări califică Rusia lui Putin drept nazistă? Dacă nu ceri comparabilitate perfectă, atunci răspunsul poate fi puțin nehotărât, deși, în cele din urmă, este un da fără echivoc. Rusia lui Putin poate să nu fie la fel de deschis nazistă ca Germania nazistă, dar cu siguranță este suficient de nazistă pentru a fi numită stat nazist”, rezumă Motil.
El crede că „Rusia lui Putin se află undeva între fascismul cu drepturi depline și nazismul cu drepturi depline, probabil mai aproape de cel din urmă decât de primul”.
„Această concluzie îi va îngrijora fără îndoială pe mulți din Occident, îi va înfuri pe Putin și susținătorii săi, dar rezultă inevitabil din lista de verificare de mai sus. A numi Rusia lui Putin naxistă nu este, prin urmare, o calomnie sau o insultă, ci o evaluare echilibrată a asemănării acesteia cu Germania nazistă”, crede profesorul.
Ce a urmărit Putin
Principalele motive, potrivit lui Motil, sunt legate de căderea rușinoasă a Imperiului Sovietic și de necazurile economice și politice ulterioare – evenimente care subliniază asemănarea strânsă a Rusiei post-sovietice cu Germania de la Weimar.
Atât Germania Imperială, cât și Imperiul Sovietic au experimentat colaps sistemic umilitor și dificultăți economice ulterioare, polarizare politică și anomie culturală larg răspândită. Germania de la Weimar și Rusia, la sfârșitul anilor 1990, au dat vina pe democrații de atunci la putere și l-au salutat pe omul de pe cal care a promis că o va face din nou mare.
Atât Hitler, cât și Putin au demontat democrația și au înlocuit-o cu propriile lor forme de guvernare autoritară. Protecția fraților lor abandonați în alte state post-imperiale a fost o parte semnificativă a planurilor lor de politică externă. Hitler „a venit în ajutorul” germanilor din Cehoslovacia și Austria. Putin a apărat „pacea rusească”. De îndată ce puterea lor a fost consolidată, ei au început să-și rezolve problemele naționale centrale – evrei și ucraineni.
Contează că Rusia lui Putin poate fi numită în mod legitim nazistă sau proto-nazistă? Îmi vin în minte patru motive pentru a crede că da.
În primul rând, este important să numim politicile cu numele lor corecte. În ciuda opiniilor condescendente pe care unii factori de decizie occidentali încă le nutresc față de Putin și regimul său, aceștia ar trebui să înțeleagă că de fapt își cer scuze pentru nazism și repetă pozițiile pro-naziste ale lui Charles Lindbergh, Henry Ford și celui Al Treilea Reich.
În al doilea rând, similitudinea sugerează de ce Putin insistă cu tărie că Ucraina este un stat nazist. El nu repetă doar practica sovietică. El abate atenția de la el însuși către inamicul său de moarte.
În al treilea rând, comparația cu Hitler sugerează de ce așteptările privind o concluzie negociată a războiului cu Ucraina sunt deplasate. Dacă Putin este ruda lui Hitler, știm că va folosi orice încetare a focului ca o pauză pentru a se reînarma și a-și reînnoi asaltul – asupra Ucrainei și apoi asupra unor puncte mai la vest și mai la nord.
În cele din urmă, există o veste potențial bună. Nazismul s-a prăbușit, iar varianta lui Putin este posibil să calce pe urmele lui Hitler. Marea greșeală a lui Hitler a fost să atace URSS. Cea a lui Putin a fost să atace Ucraina și, prin extensie, Occidentul. Iluziile de grandoare i-au determinat pe ambii bărbați să muște mai mult decât puteau mesteca. Va pierde, pentru că, mai devreme sau mai târziu, Occidentul va fi forțat să renunțe la iluziile sale de liniștire și să lupte împotriva Rusiei. Singura întrebare este cât de mult din Occident va fi distrus în acest proces.
Când Hitler a atacat Polonia în septembrie 1939, 95% dintre americani s-au opus cu fermitate declarării război Germaniei. Hitler era cu siguranță conștient de aceste sentimente ale societății și politicii americane. Naziștii înșiși au contribuit parțial la propaganda izolaționismului în Statele Unite. Era în interesul celui de-al Treilea Reich să-i convingă pe americani că războiul din îndepărtata Europa nu era războiul lor.
Ultimele declarații ale posibilului viitor președinte al SUA, Donald Trump, și ale aliaților săi semnalează intenția de a reînvia parțial politica de izolaționism și dorința de a abandona alianța strânsă cu Europa.
