Pacienții sunt transportați de ambulanțe autonome, iar prin unitățile medicale, oamenii folosesc tot dispozitive autonome pentru transport. În plus, rețetele medicale sunt eliberate și livrate de roboți. Totul, prin intermediul inteligenței artificiale.
În Japonia există deja spitale inteligente în care toate sistemele sunt automatizate și coordonate cu ajutorul inteligenței artificiale. Aici, roboții se plimbă prin spitale cu tot ceea ce au nevoie medicii, asistentele medicale sau pacienții. Moxy este un robot autonom care știe să-și cheme singur liftul și să-și deschidă ușile. Este un robot care susține personalul medical în toate activitățile din spital. Datorită roboților de genul acesta, medicii și asistentele medicale pot acorda mai multă atenție pacienților.
Un alt exemplu este alt robot, care le aduce pacienților medicamentele de care au nevoie. Se deplasează singur. Preia pastilele de la farmacia din spital și le livrează pacienților, iar farmacia este și ea, la rândul său, complet autonomă. Personalul de aici doar scanează rețetele medicale și activează brațele robotice din depozit, care caută, ambalează și trimit medicamentele către pacienți.
Invenția care a schimbat, însă, total atmosfera din spitalele din Japonia este un scaun autonom, care îi plimbă pe pacienți oriunde au nevoie. Un proiect dezvoltat în urma unui program guvernamental, care susține implementarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială în spitalele din Asia.
Citește și
Dezvoltator concept: „Ideea ne-a venit după ce am avut o vizită într-un cămin de bătrâni, unde am realizat că activitățile oamenilor erau foarte limitate din cauza faptului că nu exista suficient personal pentru a-i ajuta să ajungă dintr-un loc în altul”.
O tehnologie care susține, nu înlocuiește personalul din spitale. Potrivit celor care au dezvoltat acest concept, 30% dintre sarcinile asistentelor medicale implică de multe ori sarcini repetitive, de genul acesta, care le ocupă mult timp.
Dezvoltator concept: „Funcționează la fel ca orice automobil autonom. Sistemul nostru are două faze. În prima fază, el poate circula într-un spațiu închis, unde trebuie să scaneze traseul și să facă o hartă cu spațiul în care se află, iar apoi se folosește de hartă pentru a-și stabili un traseu și a îl urma apoi cu un pasager. Parcurgerea acelui traseu înseamnă și să poată să evite obstacole aflate în mișcare, pietoni sau alte vehicule”.
Inteligența artificială și-a pus, însă, amprenta în mod special în radiologie. Acolo au apărut primele aplicații AI, care îi ajută pe medici în procesul de diagnostic, în depistarea și tratarea afecțiunilor pentru care uneori cu greu au soluții și cei mai buni specialiști din domeniu. Și sunt programe folosite deja și în Europa.
Dezvoltator concept: „Folosim soluții bazate pe inteligență artificială în diagnostic pentru a ne asigura că toate leziunile care trebuie găsite sunt detectate. Este un mare ajutor pentru medic. Tot el este cel care ia deciziile. Nu este ca și cum computerul ne oferă singur un diagnostic, dar procesul devine mult mai ușor, mai sigur și mai rapid. Ne bazăm pe el, este foarte clar. Ne oferă nouă mai mult timp pentru a ne ocupă de lucrurile cu adevărat dificile. Să luăm decizii, nu să pierdem timp cu lucrurile mici, pe care acum le poate face computerul”.
Un astfel de program, cunoscut deja la nivel global, este dezvoltat de NVIDIA. Se numește MONAI și este unul dintre acele proiecte revoluționare despre care se vorbește acum în multe spitale ale lumii. Un algoritm bazat pe inteligență artificială folosit în neurochirurgie.
Dezvoltator concept: „Ceea ce putem să facem prin MONAI este să segmentăm tumoarea și toate celelalte structuri critice, iar în timpul intervenției chirurgicale să oferim informații clare pentru a-l coordona pe chirurg în jurul tumorii, pentru a ne asigura că o bună parte din tumoare este eliminată”.
Autoritatea Americană a produselor Alimentare și a Medicamentelor a aprobat deja 420 de algoritmi bazați pe inteligență artificială, majoritatea în detectarea și tratarea cancerului. Sunt, însă, acum în lucru și numeroase studii clinice care ar putea salva milioane de vieți. Această echipă de medici și cercetători de la MIT și Harvard Medical School au dezvoltat, de exemplu, un program bazat pe inteligență artificială care poate detecta cancerul pulmonar chiar și cu 5-6 ani înainte de apariție. Se numește SYBIL și potrivit celor care au creat acest algoritm, are o acuratețe de 94%.
Iulia Ionescu: În această imagine avem două CT-uri făcute la o diferență de doi ani. În primul computer tomograf vedem că plămânii sunt sănătoși, doar că SYBIL a prezis faptul că există posibilitatea ca acest pacient să dezvolte probleme în această zonă, iar doi ani mai târziu, pacientul a revenit la medic și, iată, cancerul a apărut exact în zona în care programul bazat pe inteligență artificială a spus că sunt șanse să se întâmple asta. Vorbim, însă, doar de un studiu clinic. Încă nu poate fi implementat la scară largă.
Și asta nu este tot. În zonele rurale din Statele Unite circulă inclusiv aparate mobile de RMN, care vin în ajutorul celor din comunitățile mici, în care sunt mulți bătrâni, care cu greu se pot deplasa.
Dezvoltator concept: „Dacă ar fi să construim un astfel de sistem RMN permanent, ar trebui să investim milioane de dolari și nu avem acești bani, iar faptul că le putem oferi oamenilor acest serviciu mobil ne ajută spitalul, pacienții, comunitatea noastră”.
Radiologia este și un mare consumator de energie electrică, iar costurile sunt uneori prea mari pentru spitalele din localitățile mici.
Dezvoltator concept: „Avem șase sisteme MRI, nouă sisteme de angiografie, cinci dispozitive de scanare CT și nu numai. Dacă aduni toate astea o să observi că avem consumul energetic al unei mici localități, cu aproximativ 200.000 de oameni, iar acesta este doar unul dintre departamentele de imagistică dintr-un spital universitar”.
Spitalele din întreaga lume produc 4% din emisiile de carbon generate la nivel global în fiecare an. Acesta este și motivul pentru care, în spitalele din Africa de Sud, sunt puse în practică diferite sisteme sustenabile care să contribuie la reducerea consumului de energie. Doar pe acoperișul unui spital au fost montate 70 de panouri solare. În plus, multe dintre ambalajele folosite în unitățile lor medicale sunt reciclate și refolosite.
Dezvoltator concept: „În prezent, resturile de genul acesta s-au transformat în combustibil. Este foarte important să poți să-ți transformi resturile într-o resursă valoroasă. Tot ce este acolo poate fi reciclat. Sustenabilitatea nu este importantă doar pentru noi, ci și pentru pacient. Faptul că ajută la reducerea cheltuielilor operative și contribuie la faptul că spitalul funcționează într-un mod eficient. În cele din urmă reduce costurile pentru pacienți. Asta înseamnă că mai mulți pacienți se bucură de servicii de sănătate de calitate la prețuri mai mici, iar noi facem asta pentru toți cei care ajung la noi”.
La fel se întâmplă și în India. Și aici s-au făcut progrese incredibile în ultimii ani, dovadă că tehnologia este prezentă în orice colț al lumii și că investițiile în sănătate pot schimba milioane de vieți.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
Articol recomandat de sport.ro
 (2).webp)
