În ultimul timp,
a scăzut vârsta
de la care copiii încep
să aibă probleme cu anxietățile. Anxietatea, depresia și
dificultățile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii
au apelat la serviciile de terapie psihologică și sprijin
psiho-emoțional ale Salvați Copiii România.
Tot mai mulți copii au depresii FOTO Shutterstock
Conform unui studiu
al organizației Salvați Copiii, anxietatea,
depresia și tulburările emoționale, principalele probleme de
sănătate mintală ale copiilor. Consecința extremă sunt
tentativele de suicid la copii. Copiii cer autorităților programe
pentru sănătatea mintală, sistem de raportare anonimă a
cazurilor de abuz și bullying și educație sexuală în școli.
Anxietatea, depresia și dificultățile
parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la
serviciile de terapie psihologică și sprijin psiho-emoțional ale
Salvați Copiii România: astfel, în perioada ianuarie 2022 –
decembrie 2023, psihologii organizației au tratat 678 de cazuri, în
cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de vârsta
claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215,
urmați de adolescenți (140) – care au avut nevoie de terapie. În
celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu vârste mici,
preșcolari care au avut nevoie de sprijin psihologic.
Dintre cele 678 de cazuri ajunse în
terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 și
de tulburare emoțională – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru
care au necesitat terapie a fost legată de dificultăți parentale
(cum este divorțul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări
din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticați
cu depresie. Au existat și șase cazuri de tentative de suicid,
cinci la copii de vârsta liceului și una la un copil de vârsta
gimnaziului.
Psihologul Elena Sachelarie a vorbit,
într-un interviu pentru „Adevărul”, despre cauzele
pentru care a scăzut vârsta la care copiii au probleme pe partea
psihică, explicând și cum își pot da seama părinții când
copiii au probleme, care sunt simptomele și ce tratament
trebuie urmat.
”Tulburările
anxioase la copii nu se manifetă ca la adult”
Absolventă a Facultății de
Psihologie de la Universitatea din Pitești în 2010, Elena
Sachelarie este psiholog clinician din 2012. Elena Sachelarie are și
un master la Universitatea din București în Psihologie Aplicată în
Domeniul Securității Naționale.
”Aproape toate studiile din
ultimii ani ne arată că incidența cazurilor de anxietăți și
depresii la copii a crescut, ca și incidența tulburărilor și
simptomelor anxioase. Vârsta este mai scăzută ca în trecut. Sunt
și mai mulți copii. Un motiv principal pentru care a scăzut
această vârstă este legată de pandemie, ce a tulburat traseul
normal al dezvoltării copiilor. Copiii nu au mai mers la școală,
nu au mai socializat. Incidența cazurilor la vârste mici a crescut
și pentru că aceste cazuri sunt identificate mult mai repede”, a
precizat psihologul Elena Sachelarie pentru „Adevărul”.
Psihologul Elena Sachelarie FOTO arhiva personală
Trebuie să facem o
distincție între primele simptome ce apar atunci când ceva e în
neregulă și o tulburare anxioasă ce este diagnosticabilă pur și
simplu. Pentru că de obicei debutează destul de insidios. ”Și la
copii de multe ori este trecută cu vederea, aici e marea problemă.
Pentru că tulburările anxioase la copii nu se manifestă chiar
standard ca la adult. Simptomele la copii se manifestă cu dureri de
burtică, dureri de cap, copilul acuză constant că nu se simte
bine, că îi vine să vomite, de exemplu. Aceste tulburări se
manifestă inclusiv cu iritabilitate, cu tendință de retragere
socială, în special la adolescenți, cu dureri musculare, cu
schimbare în apetit, ce crește sau scade și cu schimbare în
rutina somnului. Mulți copii se trezesc noaptea cu coșmaruri.
Adolescenții nu se simt odihniți dimineața când se trezesc”,
explică Elena Sachelarie.
Cât de mult
influențează presiunea de la școală anxietățile
Anxietatea poate fi
dezvoltată de un stimul de la școală, stimul ce este
disproporțional cu realitatea. Rațional vorbind, copilul nu se află
într-un pericol.
”Numai că așa percepe
el, ca pe o situație amenințătoare. Problema este că în momentul
în care trecem cu vederea aceste simptome și nu mergem la un
specialist cu copilul, se pot transforma într-o tulburare anxioasă
veritabilă, tulburare ce mai târziu îi va crește acestui copil
probabilitatea de a suferi de o tulburare mentală și crește și
riscul pe care copilul îl are pentru suicid mai târziu”, mai
spune psihologul Elena Sachelarie.
Provocările cu care copiii
și adolescenții se confruntă în ziua de astăzi sunt cu mult
diferite față de provocările cu care ne-am confruntat noi,
generațiile mai vechi.
”Și aici putem include
toată presiunea socială ce există la școală din multe puncte de
vedere, inclusiv în ceea ce privește modul în care arăți fizic,
al modului în care te îmbraci, presiunea vizavi de rezultatele de
la școală, bullyingul din școli. Și atunci copiii au nevoie să
vorbească cu cineva din afara cadrului familial, cu un specialist
care să le crească cumva reziliența pentru a face față presiunii
într-un mod eficient”, precizează Elena Sachelarie.
În România încă există
stigmatul vizavi de mersul la psiholog sau la psihiatru dacă este
nevoie. ”Însă eu sunt optimistă și cred că ușor, ușor ieșim
din această prejudecată, pentru că până la urmă este vorba de
sănătatea noastră mintală. Așa cum aveam grijă de corpul
nostru, tot așa trebuie să avem grijă și de sănătatea mentală.
E adevărat că adresabilitatea față de serviciile mintale în
România este foarte scăzută, tocmai din cauza acestui stigmat și
pentru că așteptăm să se rezolve lucrurile de la sine. Iar
lucrurile nu se rezolvă, se agravează”, mai spune psihologul
Elena Sachelarie.
