Pentru prima dată în
ultimii cinci ani, președintele Chinei, Xi Jinping, va vizita, săptămâna
viitoare, Franța, Ungaria și Serbia. Vizita are loc în contextul în care relaţiile
dintre ţările europene şi China sunt tot mai tensionate din cauza numeroaselor scandaluri
legate de spionaj și de sprijinul continuu al Chinei pentru Rusia în războiul
din Ucraina, potrivit The Guardian.
Emmanuel Macron şi Xi Jinping, Foto EPA EFE
Prima oprire a preşedintelui
Xi Jinping va fi la Paris, luni, când se va întâlni cu președintele francez,
Emmanuel Macron, și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Joi, șeful Comisiei
Europene pentru comerț a sugerat că ar putea fi impuse tarife pentru vehiculele
electrice chinezești până în iunie, după lansarea unei anchete privind
sprijinul acordat de stat pentru producția de mașini electrice în China. Termenul
limită pentru impunerea oricăror măsuri este 4 iulie.
Analiştii apreciază
că în acest moment China „nu își poate
permite să aibă din ce în ce mai multe restricții pe piața europeană” şi
consideră că scopul vizitei lui Xi Jinping este acela de a face lobby împotriva
probelor antisubvenție ale UE, în special în ceea ce privește vehiculele
electrice (VE), și asupra stabilizării relației bilaterale.
În septembrie, în
remarci înțelese pe scară largă ca fiind îndreptate către China, Ursula von der
Leyen a declarat că piețele globale au fost „inundate
de mașini electrice mai ieftine … [al căror] preț este menținut scăzut în mod
artificial prin subvenții de stat uriașe”. Ancheta a provocat o consternare
generalizată la Beijing, care o consideră nedreaptă și motivată politic.
La rândul său, preşedintele
francez Emmanuel Macron vrea ca Xi Jinping să facă presiuni asupra lui Vladimir
Putin, președintele Rusiei, pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Profesorul Shen
Dingli, cercetător în domeniul relațiilor internaționale, spune însă că
probabil acest lucru nu se va întâmpla, pentru că, pentru China, problema
Taiwanului a fost şi rămâne mai importantă decât cea a Ucrainei.
Emmanuel Macron, Ursula
von der Leyen și Xi Jinping s-au întâlnit ultima dată personal în aprilie anul
trecut, când europenii au zburat la Beijing. Preşedintele francez, care s-a
întors din China cu 18 acorduri de cooperare încheiate între companii franceze
și chineze, le-a declarat atunci reporterilor că europenii nu ar trebui să
devină „urmașii Americii” în problema Taiwanului.
„Când președintele francez a vizitat China anul trecut…
a fost foarte clar: în chestiunea Taiwanului, Franța ar trebui să aibă propria
poziție independentă. (…) „China apreciază poziția sa”, spune analistul Shen Dingli.
Relația personală
dintre Xi Jinping șiEmmanuel Macron s-a îmbinătăţit anul trecut, când
președintele chinez l-a dus pe omologul său francez într-o călătorie personală
la Guangzhou, un important oraș industrial din sudul Chinei. Săptămâna
viitoare, Macron va întoarce favoarea cu o vizită în Hautes-Pyrénées, o regiune
muntoasă a Franței.
Dar, în ciuda
chimiei personale dintre Xi și Macron, „liderii
partidului comunist chinez nu au prieteni. Ei au interese”, spune Charles
Parton, membru asociat senior la Royal United Services Institute și fost
diplomat britanic în China.
„Este un mod de a promova fără milă propriile interese. Ori
de câte ori China vede un beneficiu în a trata cu Europa ca întreg, atunci o
face. Când vede beneficiul de a trata cu indivizi, uneori pentru că subminează
întregul, atunci tratează cu indivizi”, spune el.
Suspiciunile UE ar
putea afecta preţurile pentru China
Ancheta UE privind
presupusul sprijin de stat acordat industriei auto face parte dintr-o serie de
investigații ordonate de Bruxelles privind livrările către Europa, inclusiv de
dispozitive medicale și turbine eoliene, vândute la un preț cu 50% mai mic
decât cele fabricate în Europa, considerată mult timp lider în acest sector.
China susține că investigațiile comerciale sunt motivate politic și că singurul
perdant într-un război tarifar ar fi consumatorul.
Accentul pus pe
relațiile bilaterale vine în contextul în care relația Chinei cu blocul
comunitar este din ce în ce mai tensionată. Există, de asemenea, preocupări în
UE cu privire la dezinformare și interferențe străine, cu arestarea unui
asistent al eurodeputatului german AfD Maximilian Krah, suspectat de spionaj
pentru chinezi.
La 24 aprilie,
birourile olandeze și poloneze ale companiei chineze de echipamente de
securitate Nuctech au fost percheziționate de autoritățile de reglementare în
domeniul concurenței din UE în cadrul unei noi anchete împotriva subvențiilor
străine. Acțiunea, care a fost condusă de Comisia Europeană, a fost imediat
condamnată de Ministerul Comerțului din China.
Ungaria ar putea
găzdui prima fabrică europeană autp BYD
Preşedintele Xi îl
va vizita, de asemenea, pe unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi din
Europa, premierul Ungariei, Viktor Orbán. Relațiile dintre China și Ungaria au
devenit din ce în ce mai strânse în ultimii ani. În februarie, China s-a oferit
să aprofundeze legăturile cu Ungaria în materie de aplicare a legii, ducând
relația sa deja bună dincolo de domeniul economic și ajungând la un acord de
cooperare în domeniul securității care a stârnit îngrijorare în alte țări UE.
Ungaria este deja cea mai mare bază a Huawei din afara Chinei, iar țara va
găzdui în curând prima fabrică europeană a producătorului auto BYD.
În schimb, Orbán a
fost un susținător vocal al Chinei în forumurile internaționale. În mai multe
rânduri, Ungaria s-a opus moțiunilor UE care critică China în ceea ce privește
drepturile omului.
Vizita la Belgrad
este mai mult simbolică
Xi Jinping şi-a
calculat bine şi vizita de la Belgrad, pentru că el va ajunge în Serbia în
preajma celei de-a 25-a aniversări a bombardării de către SUA a ambasadei
chineze din capitala sârbă. Incidentul, în care au fost uciși trei jurnaliști
chinezi, a provocat o creștere uriașă a sentimentului antiamerican în China. De
asemenea, a întărit ostilitatea Chinei față de NATO, deoarece atacul a avut loc
în timpul bombardamentelor alianței asupra Iugoslaviei.
Ostilitatea Chinei
față de NATO este o parte din motivul pentru care Beijingul și-a menținut
sprijinul pentru Moscova de la invazia din Ucraina. Vizita lui Xi Jinping „va reaminti lumii că, deși China și Serbia
sunt separate geografic de continentul eurasiatic, ele împărtășesc aceleași
interese de securitate. Trebuie să ne consolidăm cooperarea pentru a depăși
amenințările de securitate din partea SUA și a NATO”, a declarat un analist
chinez.
Vizita de la
Belgrad nu este la fel de importantă din punct de vedere strategic ca
întâlnirile de la Paris și Budapesta. Dar, spune Charles Parton, „s-a potrivit cu calendarul. Și cu siguranță
se potrivește intențiilor și intereselor lor de a evidenția comportamentul
american”.
