Un
studiu al Institutului European de Studii Economice avertizează că
puseurile de energie regeneabilă injectate în infrastructura
învechită a României pot distruge bătrâna rețea de distribuție
de care dispune. Economistul Radu Nechita explică, pentru
„Adevărul”, de ce prioritatea trebuie să fie modernizarea
rețelelor, iar ideea unui mix energetic echilibrat, cu accent pe
energia nucleară, nu trebuie abandonată.
Fluctuațiile enorme ale panourilor solare pot provoca dezechilibre grave în rețea. FOTO: Pixabay
România
ar trebui să mizeze mai mult pe energia nucleară și pe un mix de
energie echilibrat, în condițiile în care suprasubvenționarea
regenerabilelor poate deveni în scurt timp o adevărată problemă.
Acestea sunt doar câteva dintre observațiile unui studiu efectuat,
în cadrul Institutului European pentru Studii Economice, de trei
cunoscuți economiști. Autorii, Radu Nechita (Universitatea
Babeș-Bolyai Cluj), Christian Năsulea, (Universitatea București),
respectiv Diana Năsulea (Academia de Studii Economice București),
vin cu câteva recomandări pentru autorități
„Adevărul”
a discutat cu Radu Nechita despre riscurile la adresa securității
energetice, dar și despre oportunitățile pe care le are România
de a-şi consolida independenţa energetică, ba chiar să devină
exportator de energie.
Dezechilibrele distrug rețeaua de distribuție
Într-o
perioadă în care întregul continent este cuprins de frenezia
energiei verzi, prea binele poate, în unele cazuri, să devină
dușmanul binelui. Așa stau lucrurile și cu energia regenerabilă.
Iar explicația e simplă. Cu un factor de capacitate mic, la cel
mult 25%, cu mult sub 90% cât are energia nucleară sau 60-70% cât
au gazele, este evident că energia regenerabilă este caracterizată
de inconstanță.
Practic, în circa 75-80%% din timp, panourile
solare și instalațiile eoliene nu produc energie. În schimb, în
zilele însorite, în cazul panourilor solare, sau când când vântul
bate cu putere, în cazul turbinelor eoliene, apare un salt brusc al
producției, iar aceste puseuri de energie injectate în rețeaua de
distribuție o pot distruge.
„E
simplu de înțeles care e problema privind un grafic al evoluției
producției la fotovoltaice, de exemplu, pe întreg parcursul anului,
oră de oră. Un astfel de grafic va arăta ca niște zimți de
fierăstrău cu vârfuri în miezul zilei și zero de pe înserat
până a doua zi dimineață. Ori când produci în felul ăsta, cu
fluctuații, asta pune o presiune extraordinar de mare pe sistemul de
distribuție al energiei electrice”, explică Nechita.
Investițiile majore în infrastructură, mereu amânate
Pentru
a preveni un fiasco al rețelei de distribuție este nevoie de
investiții, dar acestea sunt extrem de costisitoare.
„Cred că e
limpede pentru oricine că distrugi orice rețea dacă introduci în
sistem mai multă energie decât este cazul. Și atunci avem nevoie
de un întreg sistem de înmagazinare a energiei electrice. Dar toate
aceste investiții, toate aceste mecanisme de regularizare, aceste
baterii gravitaționale cum li se mai zice, sunt niște investiții
care trebuie făcute, însă sunt costisitoare”, mai spune el.
Radu
Nechita atrage atenția și asupra altor factori de risc la adresa
siguranței energetice a țării.
„Pe lângă problemele
inginerești inerente funcționării oricărui aparat, mai sunt și
altfel de probleme. E relativ tentant pentru o companie privată sau
de stat să amâne niște reparații doar ca să crească
profiturile, pentru a satisface niște nevoi curente, amânând pe
viitor problemele”, avertizează profesorul.
Radu Nechita. FOTO Arhivă personală R.N.
El
mai atrage atenția în privința unei probleme.
„Că e vorba de
firme de stat, că e vorba de firme private în domeniul energiei,
reglementările cu care se confruntă ele sunt decise, stabilite la
nivel european. Și tendința este de subordonare a politicii
energetice unor obiective care, cel puțin la nivel declarativ, sunt
prezentate ca fiind de protecție a mediului. Dar noi nu știm în ce
măsură ar trebui să subordonam politica energetică unor idei care
țin de schimbările climatice ca problemă de ordin logic”, adaugă
profesorul.
Capcana excesului de zel
El
amintește că Uniunea Europeană este responsabilă doar pentru 7% din emisiile de
gaze cu efect de seră, însă face eforturi mult mai mari decât
statele care poluează infinit mai mult, China, India sau SUA. Iar
aceste măsuri draconice, spune el, se întorc împotriva
cetățeanului european și a economiilor țărilor UE și se traduc
în sacrificii și prețuri enorme, ceea ce în final atârnă ca o
piatră de moară și afectează negativ economia.
„Facem
un efort foarte mare pentru un rezultat foarte redus. Sigur că da,
trebuie să avem grijă de mediu, dar s-ar putea ca modul în care
încercăm să o facem să nu fie rațional, nici din punct de vedere
ecologic, nici din punct de vedere economic. Și aici este problema
majoră. Strategia energetică este subordonată unor altor obiective
decât producția de energie”, completează profesorul.
În
opinia sa, România trebuie să insiste pe energia nucleară, dar
trebuie, de asemenea, menținut un mix sănătos energetic. Tot el
atrage atenția asupra sărăciei materiale, dublată de o sărăcie
energetică în România. Energia scumpă afectează disproporţionat
gospodăriile sărace, iar plafonarea preţurilor la electricitate şi
gaze naturale nu face pe termen mediu și lung decât să cauzeze
alte probleme.
