Estonia se consideră un stat de primă linie, un membru al NATO în care grănicerii săi privesc peste râul Narva la fortăreața rusă Ivangorod.
Acest mic stat baltic, cândva parte a Uniunii Sovietice, este convins că odată ce luptele se vor opri în Ucraina, președintele Vladimir Putin își va îndrepta atenția către țările baltice, căutând să readucă țări precum Estonia sub controlul Moscovei.
Pentru a ajuta la evitarea acestei posibilități, guvernul Estoniei a investit bani și arme în efortul de război al Ucrainei, donând mai mult de 1% din PIB-ul său Kievului.
„Dacă fiecare țară NATO ar face acest lucru”, spune prim-ministrul de oțel al Estoniei Kaja Kallas, „Ucraina ar câștiga”.
În lipsă de artilerie, muniție, apărare antiaeriană și, mai ales, trupe, Ucraina se luptă să rețină greutatea puterii de foc rusești, a bombelor cu planare și a atacurilor în masă ale infanteriei, care adesea se învecinează cu actele sinucigașe.
Corespondentul BBC l-a întrebat pe prim-ministrul Kaja Kallas, care este Planul B al Estoniei dacă Ucraina pierde acest război și invazia Rusiei va reuși în cele din urmă.
Și răspunsul a fost: „Nu avem nici un plan B pentru o victorie rusă pentru că atunci ne-am opri să ne concentrăm asupra Planului A” – ajutând Ucraina să respingă invazia rusă.
“Nu ar trebui să cedem în fața pesimismului. Victoria în Ucraina nu ține doar de teritoriu. Dacă Ucraina se alătură NATO, chiar și fără un anumit teritoriu, atunci aceasta este o victorie pentru că va fi plasată sub umbrela NATO”.
Kaja Kallas este controversată. Ea nu este primul lider național care este mai popular în afara țării decât în interiorul acesteia.
Născută cetățean sovietic, mama și bunica ei au fost deportate cu forța în Siberia.
Acum, la 46 de ani și prim-ministru din 2021, ea este unul dintre cei mai aprigi lideri din NATO atunci când vine vorba de a frâna ambițiile Kremlinului în Europa. Acest lucru i-a speriat pe unii de la Casa Albă, care consideră că ea riscă să atragă Occidentul într-un conflict direct cu Moscova.
Amenințare existențială din Rusia
Mulți estonieni sunt, de asemenea, mai puțin încântați de majorarea taxelor pentru a plăti contribuția la apărarea Ucrainei. Dar Kaja Kallas vrea ca Occidentul să se trezească la ceea ce ea vede ca o amenințare existențială din partea unei Rusii agresive.
„Rusia vrea să semene frica în societățile noastre. Vedem diferite atacuri hibride în multe părți ale UE”, spune ea.
Negarea este cheia strategiei
Cât de vulnerabilă este Estonia la o viitoare invazie rusă? „Trebuie să ne pregătim pentru război, astfel încât să nu avem unul”, spune un ofițer NATO, vorbind în marja exercițiului NATO Steadfast Defender.
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 a fost un semnal de alarmă pentru alianța occidentală. I-a făcut pe șefii NATO să înțeleagă că trebuie să-și consolideze în mod semnificativ prezența militară pe flancul estic al Europei, dacă vor să descurajeze orice viitoare invazie rusă.
Astăzi, Regatul Unit conduce un grup de luptă cu 1.200 de oameni, cu sediul în Tapa, nordul Estoniei, și compus din tancuri, infanterie, artilerie, drone și o companie a infanteriei de munte de elită a Franței.
„Partea cheie a acestei strategii de negare”, spune generalul de brigadă Giles Harris, care comandă forțele britanice aici, „este să ne asigurăm că avem suficiente forțe acumulate la timp pentru a crea o mai mare disuasiune”.
BBC remarcă faptul că 1.200 de soldați nu sună ca fiind foarte mult, când singura mare lecție din actualul conflict din Ucraina este că masa contează. Poate că Rusia are tactici și echipamente slabe, dar poate alinia un număr atât de mare de oameni și muniții încât este adesea capabilă să copleșească apărarea Ucrainei.
Dar oficialul britanic spune că noile planuri aliate prevăd întăriri la scară de brigadă [3.000-5.000 de soldați] înainte chiar și de o incursiune scurtă și la scară mică [a Rusiei]”.
Forțele britanice cu baza la Tapa și partenerii lor estonieni urmăresc îndeaproape ceea ce se întâmplă în Ucraina.
„Este o fereastră către desfășurarea tactică a trupelor rusești”, spune generalul Harris.
