Peste 40.000 de oameni i-au cerut președintelui Klaus Iohannis, prin e-mailuri trimise la Cotroceni, declasificarea contractelor pentru avioanele private cu care zboară și în țară, și în afara ei. În numele transparenței pe care a promis-o în campania electorală, i-au cerut, de asemenea, publicarea pe site-ul Administrației Prezidențiale a unor informații elementare: durata exactă și costurile fiecărei deplasări externe făcute în timpul celor două mandate. După 100 de zile, Președinția a început, în sfârșit, să le răspundă. Iar răspunsul, pe scurt, este „nu”. Spune „nu” desecretizării și tot „nu” publicării pe site a costurilor de zbor.
„Contractele de prestare a serviciilor de executare a zborurilor speciale sunt și vor rămâne clasificate. (…) Informațiile privind durata exactă şi costurile fiecărei deplasări externe ale delegaţiilor oficiale ale României, conduse de Preşedintele României, nu pot fi făcute publice, sub nici o formă”, se arată în textul mai multor e-mailuri identice pe care redacția Recorder le-a primit de la cititori care au scris în ultimele luni Președinției. Răspunsul oficial e semnat de Gabriel-Cristian Pișcociu, consilierul de stat pentru probleme cetățenești al președintelui Iohannis.
Am decis să publicăm integral argumentele cu care Administrația Prezidențială încearcă să convingă cetățenii că atât costurile fiecărei deplasări, cât și durata plecării din țară a președintelui ar fi informații care trebuie să rămână secrete de serviciu. O facem pentru a lăsa cititorii să le analizeze singuri, cu atât mai mult cu cât Președinția acuză Recorder că, în investigația video „Deasupra tuturor”, ar fi prezentat „o ipoteză eronată și neconformă cu realitatea”, ignorându-i „argumentele obiective”.
Facem, totuși, câteva remarci:
-
Explicația secretizării acestor date este respectarea unei hotărâri de Guvern al cărei conținut este de asemenea secret. E vorba de Regulamentul privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare. Acest regulament, care e în vigoare din 1998, nu a împiedicat însă Administrația Prezidențială să prezinte public costurile de deplasare cu avioane închiriate în timpul primelor luni de mandat ale președintelui Klaus Iohannis, în 2015. Și nici anterior, în mandatul lui Traian Băsescu, demonstrație făcută deja de Recorder.
-
Președinția pune cele peste 40.000 de e-mailuri care îi cer desecretizarea costurilor desanturilor prezidențiale prin lume pe seama unei „campanii media inițiate de Recorder” și nu pe seama unui interes public pentru informații elementare.
-
Într-o succesiune de paragrafe scrise în „legaleză”, cei care cer declasificarea contractelor de zbor sunt trimiși de consilierul pentru probleme cetățenești al președintelui să se adreseze instanței, dacă au nemulțumiri. Din punctul de vedere al Președinției nu există, în acest moment, motive de desecretizare, sugerându-se că dezvăluirea informațiilor solicitate de cetățeni ar prejudicia fie siguranța națională, fie interesele instituției.
-
În răspunsul Președinției pentru cetățeni se face, practic, distincția între „durata exactă” a fiecărei deplasări prezidențiale, care rămâne secretă, și durata oficială, acoperită de agenda publică, pentru care se face trimitere la site-ul instituției. Un motiv în plus să analizăm constant, din perspectiva interesului public, diferențele între numărul de zile petrecute în deplasări externe și cel comunicat oficial de Palatul Cotroceni.
-
Cei preocupați de cheltuielile cu deplasările președintelui sunt trimiși să studieze rapoartele de execuție bugetară, cu mențiunea explicită că „pe pagina de internet a Administrației Prezidențiale sunt publicate informații despre bugetul anual al instituției”. Ce omite să spună Președinția e că la data la care a trimis aceste mesaje – 15 februarie 2024 – pe site-ul său nu e încă publicat Bilanțul pentru anul 2023. În plus, execuția bugetară nu reflectă decât plățile făcute într-un interval de timp (lună/an), fără a da detalii despre costurile integrale ale unui serviciu achitat.
-
E de remarcat și că instituția care clamează, pe două pagini și jumătate, că nu face decât să respecte legea își încalcă nonșalant propriile reglementări. De pildă, Regulamentul de Organizare și Funcționare obliga Compartimentul Probleme Cetățenești condus de consilierul Gabriel Pișcociu să răspundă tuturor petițiilor în cel mult 45 de zile de la înregistrarea lor. De data aceasta, până la primul răspuns au trecut 100 de zile. Același regulament îi trasează consilierului de stat misiunea de a-i înainta președintelui rapoarte cu problemele semnalate de un număr semnificativ de cetățeni.
Pe 18 decembrie 2023, l-am întrebat pe președintele Klaus Iohannis, după un eveniment public, ce le răspunde celor 40.000 de oameni care îi cer declasificarea acestor informații considerate de interes public în 2015 și secretizate între timp. Răspunsul prezidențial a fost sec: „Mulțumesc”. Apoi, președintele a intrat în vacanță.
Le mulțumim și noi celor care ni s-au alăturat în demersul de a cere transparență. Noi o vom face în continuare, în instanță, într-un proces pe care l-am inițiat în aprilie 2023. Primul termen a fost stabilit pentru 29 februarie 2024.
