Un suedez a câștigat joi, în apel, dreptul de a păstra un meteorit de 14 kilograme, în detrimentul a doi geologi care l-au găsit pe proprietatea acestuia, în urmă cu patru ani, relatează AP.
Un suedez a revendicat dreptul asupra unui meteorit care a căzut pe proprietatea lui FOTO SHUTTERSTO
Curtea de Apel a hotărât că roca constituie „proprietate imobilă”, inseparabilă de pământul pe care a fost găsită.
Meteoritul este compus din fier și proprietatea pe care a căzut conține fier, astfel că nu „poate fi separată cu ușurință de ceea ce e considerat în mod normal proprietate imobilă”, se arată în decizia instanței de apel.
Doi geologi, Andreas Forsberg și Anders Zetterqvist, au descoperit meteoritul care căzuse la 7 noiembrie 2020 pe o proprietate privată din Uppland, la nord de Stockholm
Agenția suedeză de știri TT a relatat că proprietarul terenului privat pe care a fost găsit, Johan Benzelstierna von Engeström, a făcut apel la o decizie din decembrie 2022 a tribunalului districtual din Uppsala care a dat dreptul de proprietate celor care au luat roca la o lună după ce a căzut din spațiu.
În decizia de joi, Curtea de Apel a motivat că meteoritul „este alcătuit din substanțe care sunt deja prezente la suprafața pământului”. Unul dintre judecători Robert Green a argumentat că meteoriții sau rocile spațiale ar trebui considerate „parte a proprietății imobiliare la fel ca și alte pietre, chiar dacă intuitiv s-ar putea aprecia că este ceva străin de pământ”.
Chiar dacă potrivit legii suedeze toată lumea se poate plimba liber chiar și pe proprietate privată, cu condiția ca natura și animalele să fie respectate, totuși aceasta „nu dă nimănui dreptul de a lua un meteorit de pe terenul altcuiva”, a argumentat tribunalul din Svea.
Traiectoria rocii spațiale a fost surprinsă de câteva camere instalate cu scopul de a monitoriza meteoriții, ceea ce i-a determinat pe cei doi geologi să inițieze căutarea, care a durat mai multe săptămâni, relatează NYT.
„A fost descoperirea vieții mele”, a spus Andreas Forsberg. „A fost atât de spectaculos. Și mai ales să știu că avea doar câteva săptămâni” de când se afla pe Pământ, a adăugat el, subliniind că este doar al 10-lea meteorit căzut în Suedia și printre puținii astfel de meteroriți descoperiți până acum în întreaga lume.
Geologii au dus roca la Muzeul suedez de istorie naturală, unde a rămas de atunci.
„Căderile de meteoriți de fier sunt rare la nivel global – aceasta este singura cădere observată a unui meteorit de fier în Suedia”, a explicat Dan Holtstam, cercetător în cadrul departamentului de științe ale pământului al muzeului. „În cei aproape 40 de ani de activitate, a fost prima dată când am pus mâna pe un meteorit proaspăt căzut”.
Pe lângă valoarea lor științifică, meteoriții sunt foarte apreciați de colecționari. Pe piața globală a colecționarilor privați, un astfel de meteorit ar putea vândut pe zeci de mii de dolari, a explicat Holtstam.
Cine are dreptul să revendice un meteorit?
La aproximativ o săptămână după ce geologii au făcut publică descoperirea lor, proprietarul terenului pe care a fost găsit meteoritul, Johan Benzelstierna von Engestrom, a trimis o scrisoare muzeului prin care își revendica dreptul de proprietate asupra rocii.
A urmat o bătălie în instanță.
Legile care reglementează proprietatea asupra meteoriților variază de la o țară la alta. Suedia nu are o legislație specifică. În schimb, în Franța și Maroc legea prevede că „primul care pune mâna pe el devine proprietar”, a explicat Holtstam. În Danemarca, aceștia sunt proprietatea statului. În SUA, Biroul de gestionare a terenurilor este cel care definește regulile în cazul meteoriților căzuți pe terenurile publice.
În decembrie 2022, Tribunalul districtual din Uppsala a dat dreptate geologilor, considerând meteoritul drept bun mobil. „Un meteorit recent căzut nu face parte din proprietatea pe care a aterizat”, a scris judecătorul într-o declarație.
După care proprietarul, Benzelstierna von Engestrom, a făcut apel și a câștigat.
Judecătorul Robert Green, unul dintre cei patru judecători care s-au ocupat de acest caz, a subliniat că decizia curții de apel a fost luată în baza a două probleme: dacă meteoriții pot fi considerați proprietate „imobilă”, respectiv dacă legea cutumiară suedeză, „Allemansrätten”, care prevede dreptul de acces public, se aplică meteoriților.
Legile care se aplică bunurilor imobile – case și terenuri – sunt clare, a declarat judecătorul.
„Punctul de plecare în ceea ce privește bunurile imobile este că proprietarul terenului are dreptul la acestea”, a subliniat el el într-un interviu acordat vineri. „Dar nu avem o lege specifică în ceea ce privește meteoriții, ceea ce a făcut ca acest caz să fie special”, a adăugat el.
„Allemansratten” dă dreptul tuturor persoanelor din Suedia să se hoinărească pe oriunde, inclusiv să facă drumeții, să meargă cu bicicleta sau să campeze, chiar și pe o proprietate privată.
„Aceasta include un oarecare drept de a lua fructe de pădure și chiar pietre mici de pe proprietatea altora”, a spus judecătorul Green.
În timp ce reclamanții au susținut că dreptul de a-și însuși lucruri mici ar putea include chihlimbarul și obiecte mai valoroase, judecătorii au considerat că, întrucât meteoritul nu are în compoziție materiale străine de Pământ, atunci trebuie considerat ca făcând parte din Pământ. Ca atare, au decis că este un bun imobil.
„Vreau să rămână în proprietatea mea, dar să o dau cu titlu de împrumut permanent unui muzeu suedez”, a spus Johan Benzelstierna von Engestrom după decizia Curții de Apel.
El nu a precizat care muzeu, spunând doar că dorește ca acesta să fie în beneficiul publicului.
Geologii, care s-au arătat dezamăgiți de hotărârea judecătorească, nu au decis dacă vor face apel la Curtea Supremă din Suedia.
