Guvernul Ciolacu a reușit să adopte o parte dintre reformele asumate până la jumătatea mandatului, dar și să evite marile dispute între cele două partide, însă are în continuare o listă lungă de reforme de îndeplinit.
Și Guvernul Ciolacu s-a ferit să vină cu alegeri parțiale FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
Venit într-un context dificil, adică exact după greva profesorilor, Marcel Ciolacu a reușit să calmeze situația atât la nivelul Coaliției, în condițiile în care UDMR a fost scoasă pe jumătate de la guvernare (adică a rămas fără miniștri și o parte din secretarii de stat), dar și la nivel social, stăvilind protestele în cascadă ale celor care încă așteaptă noua lege a salarizării.
Dintre reformele pe care noul Executiv a reușit să le treacă de Parlament, una a fost legea moderată a pensiilor speciale, unde, de fapt, nu a eliminat veniturile niciuneia dintre categoriile socio-profesionale din lege, doar le-a diminuat. De asemenea, Guvernul a trecut și reforma pensiilor publice, potrivit căreia o mărire substanțială ar trebui să fie în luna septembrie, după ce la 1 ianuarie a avut loc o creștere cu 13,8%. Tot în categoria legilor bifate a fost și cea legată de interzicerea vânzării de băuturi energizante către minori, dar și a țigărilor electronice sau altor dispozitive de vaping.
Restanțele guvernării și ale Coaliției
Cu toate că ar fi trebuit să o aibă gata de la finalul lunii iulie, Guvernul nu are nici în prezent o schiță a noii legi a salarizării, un proiect generator de mari tensiuni, în care toate categoriile socio-profesionale vor să aibă venituri cât mai mari, însă Executivul trebuie să strângă cureaua și să limiteze sporurile la maximum 20% din leafă. De altfel, și în aceste zile Guvernul este în etapa clarificărilor în ceea ce privește cererea de plată numărul trei din PNRR, pentru a fi deblocată o nouă tranșă de bani.
De asemenea, Guvernul nu a mai venit cu nicio soluție legată de interzicerea sau renunțarea voluntară a cumulării pensiei cu salariul la stat, în condițiile în care CCR a venit cu o decizie de neconstituționalitate privind măsura adoptată vara trecută de Parlament. Guvernanții ar fi putut veni cu rezolvarea chirurgicală a problemei, prin înlocuirea acelor secretari de stat care sunt și pensionari speciali, însă Executivul a ales să ocolească problema.
Pasul pe loc este bătut și în ceea ce privește profesionalizarea companiilor sau regiilor de stat, prin numirea cu contracte de mandat pe patru ani, nu mandate provizorii, de câte 5-7 luni, care oricând pot înceta, după bunăvoința factorului politic.
La nivel parlamentar, Coaliția bate pasul pe loc în ceea ce privește proiectul care declara război sălilor cu păcănele din centrul orașelor sau de lângă școli, unde proiectul cu cea mai mare șansă de reușită este cel asumat de Alfred Simonis și mai mulți aleși ai PSD, prin care acestea sunt scoase la marginea localităților și condițiile de licențiere sunt mult mai dure. Adoptată pe 5 septembrie de Senat, la Camera Deputaților inițiativa este încă la comisii.
Tot la Camera Deputaților a ajuns proiectul de lege prin care microîntreprinderile au parte de o bonificație de 3% din impozitul pe venit, dacă au realizat anticipat plata datorată trimestrial. Cei 3% din bonificație vor fi folosiți de beneficiar pentru noi investiții. Inițiativa legislativă este asumată de președintele PNL, Nicolae Ciucă, dar și de alți colegi ai acestuia.
Doar două plecări din Guvern
Noul Executiv s-a confruntat cu probleme doar în primele săptămâni. În urma scandalului generat de „azilele groazei”, din echipa guvernamentală au plecat Marius Budăi (ministrul Muncii, pe 13 iulie) și Gabriela Firea (14 iulie). În schimb, problemele au venit din eșalonul din teritoriu, unde atât de la PSD, cât și de la PNL, unii lideri se confruntă cu probleme penale. De exemplu, la PSD, Dumitru Buzatu, veteran de la șefia CJ Vaslui, se află în continuare în arest, în timp ce la PNL, Iulian Dumitrescu, aflat la cârma CJ Prahova, se află și el în control judiciar.
Tot în plan politic, cele două partide au reușit să se înțeleagă fără mari dispute pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 9 iunie, dată când vor fi și alegerile locale. Și Guvernul Ciolacu, la fel ca Executivul Ciucă, s-a ferit să vină cu alegeri parțiale, care ar fi putut avea loc până la finalul lunii septembrie, însă acum au devansat localele.
Nu în ultimul rând, la nivel parlamentar, Guvernul Ciolacu se sprijină de o susținere largă, având alături în continuare și Grupul minorităților, însă în majoritatea timpului are alături și partidul condus de Kelemen Hunor, UDMR. Uniunea, oficial scoasă de la guvernare, și-a păstrat prefecții și subprefecții, dar și anumite funcții din alte instituții, inclusiv un secretar de stat la Finanțe și unul la Educație.
