Care sunt semnele instalării unui accident vascular cerebral, în cât timp trebuie să ajungem la medic și cum putem preveni producerea unui AVC explică unul dintre medicii medaliați, pentru al treilea an la rând, cu aur pentru o procedură care salvează pacienții de la sechele grave.
Vârsta la care pacienții suferă un AVC a scăzut mult FOTO: Pixabay
Echipa de neurologi de la Spitalul Județean de Urgență Slatina a primit, cu câteva zile în urmă, pentru al treilea an consecutiv, premiul ESO Angels GOLD din partea Societății Europene de Stroke, în cadrul distincțiilor ESO Angels Awards acordate pentru procedurile de tromboliză aplicate pacienților cu accidente vascular-cerebrale.
Este o recunoaștere a eforturilor depuse de medicii neurologi din spitalul de provincie care efectuează această procedură de aproximativ șase ani și care și-au îmbunătățit rezultatele de la un an la altul, scăzând pe de o parte timpii în care realizează tromboliza, ca urmare a bunei colaborări între medicii neurologi și colegii radiologi, iar pe de alta crescând rezultatele favorabile.
În continuare există însă un indicator asupra căruia medicii nu au control și care influențează în mod categoric recuperarea: fereastra de timp în care pacientul care a suferit un AVC este adus la spital.
Tromboliza, procedura care poate preveni sechelele grave și care grăbește recuperarea, poate fi inițiată în cel mult patru ore de la instalarea accidentului vascular cerebral.
„Nu-i aduc pe pacienți la timp”
Coordonatorul centrului de tromboliză care funcționează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, dr. Renică Diaconescu, spune că cei mai mulți dintre pacienții care au suferit un accident vascular cerebral sunt aduși târziu la spital, ratându-se „fereastra optimă”, adică intervalul de patru ore (cel mult patru ore și jumătate) în care se poate realiza tromboliza.
Neurologii din cadrul SJU Slatina, premiați la nivel european FOTO: arhiva dr. R. Diaconescu
„Noi din acest motiv nu putem lua mai mult de Gold (n. red. – se acordă și distincții precum Platinum și Diamond, pentru performanța de a iniția tromboliza în cel mai scurt timp de la instalarea semnelor AVC, iar aceste distincții se acordă în special centrelor universitare),
pentru că nu se prezintă mulți pacienți în fereastră. Nu-i aduc pe pacienți la timp, mai stau acasă”, spune medicul.
Mulți pacienți care au suferit un AVC în timpul nopții sunt găsiți de rude dimineața. „Nu poți să știi când s-a instalat, poate s-a instalat în timpul nopții, și nu poți să iei o măsură de tromboliză”, adaugă medicul.
În continuare se știu puține lucruri despre AVC, iar aparținătorii pacienților nu recunosc semnele acestei afecțiuni astfel încât să grăbească prezentarea la spital. Asta face ca mai puțin de 20% dintre pacienții care au suferit un AVC să ajungă la spital în intervalul optim pentru a se putea iniția tromboliza.
Care sunt semnele instalării AVC
Medicul Renică Diaconescu explică la ce trebuie să fim atenți astfel încât să ne dăm seama dacă un apropiat a suferit un accident vascular cerebral și să apelăm de urgență la ajutor pentru a fi transportat la spital.
„Asimetrie
facială, paralizie la mână sau la picior, tulburări de vorbire, sunt semne care
arată că se instalează un accident vascular cerebral. Premergătoare pot să fie
amețelile, durerile de cap, tulburările de echilibru. Cu ore sau zile înainte”, a precizat dr. Diaconescu.
Cu fiecare an care trece medicii se confruntă cu o creștere a numărului de cazuri și o scădere a vârstei pacienților afectați. „Avem și zile în care internăm 9-10 pacienți cu accidente vasculare. Și vârsta
s-a apropiat de 40 de ani, față de 70-80 ani în trecut”, precizează medicul.
Dr. Renică Diaconescu și dr. Carmen Stancu, doi dintre membrii echipei SJU Slatina FOTO: arhiva R.D
Stresul, alimentația care favorizează creșterea nivelului colesterolului, afecțiuni precum hipertensiunea arterială și diabetul neținute sub control, toate pot conduce la producerea unui accident vascular cerebral.
Medicul neurolog recomandă ca după împlinirea vârstei de 50 ani pacienții să se programeze pentru investigații mai amănunțite, în scop de prevenție, precum: ecografia Doppler carotidiană, examen cardiologic, analize pentru a determina riscul de diabet etc..