Un domeniu în plină expansiune, generator de profituri cu mult peste cele din agricultură, îi determină pe mulți fermieri să-și predea terenurile pentru alt fel de afacere. Nu de puține ori totul se oprește după efectuarea studiului pedologic.
Parcurile fotovoltaice „mușcă” din terenul agricol FOTO: Pixabay
Specialiștii Oficiului de Studii Pedologice și
Agrochimice Olt vorbesc de o creștere substanțială a numărului solicitărilor de
studii pentru încadarea terenurilor în
clase de calitate. Este vorba de mii de hectare, miza fiind înființarea de parcuri
fotovoltaice pe terenurile care nu mai dau randament agricol.
Procedura nu este
o simplă formalitate, motiv pentru care cei mai mulți dintre solicitanți au
rămas dezamăgiți de răspunsul primit, fiind nevoiți să-și regândească planurile
de afaceri.
„A fost o nebunie, cel puțin anul trecut și anul
acesta”
Terenurile situate în extravilanul localităților pot
fi folosite pentru înființarea de parcuri fotovoltaice, ceea ce înseamnă că
acestea se scot din circuitul agricol, dacă în urma efecturării studiului
pentru încadrarea în clasa de calitate (există cinci clase de calitate) se
constată că respectiva parcelă se încadrează în clasele a III-a, a IV-a sau a
V-a.
„Avem foarte multe solicitări pe clasele acestea de
calitate. A fost o nebunie, cel puțin anul trecut și anul acesta, cu acele
parcuri fotovoltaice pe care vor să le înființeze”, spune șeful Oficiului
pentru Studii Pedologice și Agrochimice Olt, Raul Rotea. Ce nu știu proprietarii
de teren este că solul nu-și schimbă profilul în doar câțiva ani.
„Nu există declasări. Dacă la acel teren am făcut un
studiu chiar și acum cinci ani, zece ani, pe o suprafață și a ieșit categoria a
II-a, acea categorie nu se modifică într-un timp scurt. Ea poate să sufere
degradări, dar clasa de calitate a solului se schimbă în zeci de ani, poate
chiar sute. Este vorba de tipul de sol, aprovizionarea cu humus, textura
solului, care nu se modifică atât de ușor”, a explicat Rotea, pentru „Adevărul”.
Planuri ruinate pentru că pământul este roditor
Deși firesc ar fi ca pentru demararea unei afaceri în
domeniul energiei fotovoltaice studierea profilului terenului să se facă la
început, deloc puțini, spune șeful Oficiului, au ajuns în acest punct când
proiectul era deja avansat.
„Am avut situații în care au venit și au solicitat
studii, erau destul de avansați cu proiectul, și le-a ieșit categoria a II-a și
atunci s-au blocat cu acele proiecte, pentru că nu se obțin avize, Ministerul
Agriculturii nu dă avize decât pentru categoriile III, IV și V”, a precizat Raul Rotea.
Un profil de sol realizat de către pedologi costă
aproximativ 2.800 – 3.000 lei. „Inginerii stabilesc la fața locului de câte
profile de sol este nevoie. În general, putem să facem un profil de sol și la
20-30 de hectare, poate și mai mult, dacă suprafața este compactă și avem
aceeași unitate de sol. Dar putem să facem și două profile de sol la un hectar
dacă se schimbă unitatea de sol, tipul de sol”, explică șeful Oficiului de
Studii Pedologice Olt.
La acest moment nu există o hartă publică pe care cei
care au interese în domeniul energiei verzi să o poată consulta. Există în
schimb date din monitorizările pe care specialiștii oficiului le fac la nivelul
fiecărei localități (în județul Olt există astfel de date pentru aproximativ
80% dintre localități), dar acestea nu sunt neapărat relevante, pentru că sunt
date la scară mare.
Se cunoaște că în județul Olt, de la Caracal în jos,
spre Corabia, marea majoritate a terenurilor sunt de categoria a II-a, iar
acest lucru se reflectă și în performanțele marilor fermieri. Tot în sud se
întâlnesc și soluri de categoria I, cele mai roditoare.
„Se întâmplă să fie
sole și cu categoria a III-a. În acea zonă mai sunt și zone de categoria a
IV-a, în special cele ocupate de nisipuri, la Ianca, în zonele acelea, terenuri
de o calitate mai slabă”, a precizat Rotea. În centrul și nordul județului sunt
70-80% soluri de categoria a III-a, mai puțin productive.
„Și cele de clasa a III-a de calitate nu înseamnă că
sunt soluri slabe. Sunt soluri mai puțin bune, să zicem, decât cele din sud,
dar au o pretabilitate bună pentru cultura mare”, a mai spus Rotea.
Promisiuni de mii de euro, bani din chirie
Și chiar dacă pe un sol de categoria a III-a se poate
face agricultură, profitul nu va ajunge niciodată la nivelul profiturilor
promise de dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice. Din sumele vehiculate, ar fi
vorba de mii de euro anual, bani promiși pentru fiecare hectar de teren
închiriat. Banii ar urma să vină din momentul în care începe efectiv
construirea parcului fotovoltaic, până la acel moment proprietarul putând să-l
exploateze în continuare.
„Se închiriază terenuri cu mii de euro pe hectar, pe
an, se fac contracte pe 30 ani. Niciodată un fermier n-o să scoată un profit de
2.000 euro/hectar/an, bani rămași, fără să te uiți pe cer dacă plouă sau nu
plouă”, apreciază Rotea.
Promisiunile frumoase nu sunt de fiecare dată transpuse în fapt. Primul
impediment ar fi vestea că terenul este încă foarte productiv și nu poate fi
scos din circuitul agricol. Din mii de hectare investigate, pentru doar câteva
sute s-a putut merge cu proiectul mai departe, a precizat Raul Rotea.
Chiar și în cazul terenurilor din categoriile III, IV
și V urmează alte etape care pot pune capăt proiectului. Cea mai mare problemă
acum pare a fi capacitatea limitată de racordare la rețeaua națională de transport
pentru energia electrică produsă. Un termen de așteptare de cinci sau zece ani
poate fi descurajant pentru oricine.
Dacă totul merge bine, la finalul procedurii se ajunge
la plata unei taxe pentru fiecare metru pătrat de teren scos din circuitul
agricol. Banii merg într-un fond de ameliorare și ar trebui să contribuie la
îmbunătățirea calității terenurilor agricole rămase în exploatare.
Exploatare în sistem dual pentru viitor
Pentru a-și reduce costurile cu energia, chiar și
instituțiile publice încep să dezvolte proiecte pentru parcuri fotovoltaice. Mai
multe primării din județ au solicitat studii de sol pentru un astfel de demers.
În viitorul nu foarte îndepărtat se va ajunge la exploatarea în sistem dual a
terenului, crede Raul Rotea.
În cazul pășunilor, de exemplu (multe solicitări
de înființare de parcuri solare sunt pentru teren care are categoria pășuni),
se dorește montarea panourilor la o înălțime suficientă astfel încît să se
permită și pășunatul.
În alte țări se practică și cultura plantelor pe terenul
ocupat cu panouri fotovoltaice, pe de o parte panourile fiind montate la o
înălțime care permite fermierilor să exploateze terenul, iar pe de alta fiind
adaptate culturile și tehnologia agricolă.