Pe 3 mai, se împlinesc 176 de ani de când a început Adunarea Națională de la Blaj, una dintre marile adunări a românilor din Transilvania
din timpul Revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările
naționale, politice şi sociale.
Adunarea Națională de la Blaj FOTO Arhivă
Profesorul de istorie Viorel Guțu vorbește despre
momentul istoric petrecut pe 3/15 mai 1848 la Blaj. Potrivit lui, la adunarea națională au participat peste 40.000 de români, „alături de
fruntașii pașoptiști din Transilvania, precum Simion Bărnuțiu, Avram Iancu, George
Barițiu, dar și revoluționari din celelalte provincii românești, precum
Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri și Lascăr Rosetti din Moldova, ori
Dumitru Brătianu din Țara Românească.”
Pentru că numărul de participanți a fost foarte mare, mai
arată profesorul, adunarea a trebuit mutată din fața catedralei din Blaj, pe câmpul
de lângă oraș, loc care atunci a primit numele „Câmpia Libertății”.
Revendicările românilor din Transilvania
Atunci, revoluționarul August Treboniu Laurian a
prezentat revendicările românilor din Transilvania, programul numit „Petițiunea
Națională”, prin care românii solicitau drepturi politice, sociale și
religioase.
„Astfel, conform Petițiunii, națiunea română se declara
independentă și cerea reprezentare proporțională în Dietă. De asemenea, se
proclama independența Bisericii române și egalitatea ei cu celelalte Biserici
din Transilvania, se cerea desființarea iobăgiei, fără nici o despăgubire din
partea țăranilor și se hotăra formarea unei gărzi naționale a românilor”, mai spune profesorul despre acest moment istoric.
De asemenea, se solicitatu drepturi și libertăți
democratice pentru românii transilvăneni. „De asemenea, se protesta împotriva
unirii Transilvaniei cu Ungaria așa cum doreau autoritățile de la Budapesta.
Cei prezenți la Adunarea de la Blaj au scandat «noi vrem să ne unim cu țara»,
dar din păcate, unirea tuturor românilor într-un singur stat, încă nu era
posibilă”, mai arată el.
Pe 5/17 mai 1848, mai
arată profesorul de istorie, adunarea s-a încheiat în entuziasmul tuturor, după
ce s-a hotărât formarea a două delegații, care să prezinte împăratului de la
Viena și Dietei din Cluj revendicările transmise de românii din Transilvania.
