În Vinerea Mare a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos. Este ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare, fiind și o zi de post negru, de care este legată o serie de tradiții și obiceiuri.
În Vinerea Mare se ţine post negru Foto: Arhivă Adevărul
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Paștilor, Vinerea Seacă
sau Vinerea Patimilor, este o zi aliturgică. Nu se oficiază slujba Sfintei
Liturghii, fiind prilej de meditaţie profundă, de rugăciune.
Este o zi de post
si rugăciune pentru iertarea păcatelor săvârșite în timpul anului. În seara
acestei zile se oficiază denia Prohodului Domnului. Prohodul este slujba de înmormântare
a Mântuitorului Iisus Hristos.
„Se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi
înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul
Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât
apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci
urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost
bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet”, precizează
cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.
Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului
Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. În seara
zilei se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care este aşezat
apoi pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși reprezintă trupul și sicriul Mântuitorului.
„Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfântul Aer
nu-i doare capul, mijlocul și șalele în cursul anului, iar dacă își sterg ochii
cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi”, mai menționează
cercetătorul.
Potrivit unor tradiții, femeile merg la morminte unde aprind
lumânări și îi plâng pe cei morți.
„În trecut, lumea pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum,
ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori
şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă
în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea
pentru vremuri negre”, spune Sorin Mazilescu, pe Facebook.
Ziua în care este interzis să muncești
În această zi, conform tradițiilor și obiceiurile transmise
din generație în generație, oamenii nu au voie să desfășoare lucrări agricole pentru
că „tot ceea ce se seamănă nu rodeşte”.
Este interzis sacrificatul animalelor, precum și
activitățile din jurul gospodăriei.
„În această zi este interzis să muncești. Se spune că orice
vei munci în această zi nu va ieși bine și astfel vei avea un an lipsit de
oportunități. Așadar, nu este permis să speli, coși, gătești sau orice alt tip
de treabă. Dacă vei face ceva, Sfânta Vineri se va supăra pe tine”, spune Sorin Mazilescu.
Sunt și persoane care obişnuiesc să afume casa cu tămâie în
Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca
gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi.
„Femeile nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii
Domnului”, mai adaugă cercetătorul.
Superstiție sinistră legată de moarte
În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi
mănos, iar dacă nu, atunci nu va fi roditor. Unii consideră că, dacă se
scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul. De
asemenea, nu este bine să vopsești ouăle în ziua de Vinerea Mare. Cel mai
bine este să le vopsești ori în Joia Mare, ori în Sâmbăta Mare.
Există și o superstiție sinistră legată de tunsul în Vinerea
Patimilor. „Nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în
Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate
acestea, există anumite zone unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite
afecţiuni şi boli dacă merg la frizer”, mai susține Sorin Mazilescu.
