Klaus Iohannis are tot mai puține şanse la şefia NATO, fiind presiuni din partea mai multor state pentru retragerea candidaturii, potrivit Politico. Totuşi, intenția de a obține postul de secretar general îi poate deschide uşa pentru alte funcții, spun specialiştii consultați de „Adevǎrul“.
Klaus Iohannis, tot mai departe de şefia NATO. FOTO EPA EFE
Mai mulți oficiali și diplomați ai UE nu vor să se lase
atrași în competiția cu NATO pentru funcțiile de nivel înalt, aceştia
considerând că Iohannis urmărește un joc lung și folosește candidatura la NATO
pentru a obține un alt post de conducere în cadrul UE, scrie Politico.eu.
De când și-a anunțat oferta,
Iohannis a reușit să obțină sprijin doar din partea unei țări dintr-un grup de
32, fiind vorba despre Ungaria, care se opune lui Mark Rutte. Slovacia este
nehotărâtă, dar celelalte state au arătat sprijin față de prim-ministrul
olandez Mark Rutte, mai noteazǎ publicația menționatǎ.
Totuşi, susținerea este
insuficientǎ, având în vedere cǎ pentru numirea succesorului lui Jens
Stoltenberg, care urmează să demisioneze la începutul lunii octombrie, este
nevoie de unanimitate.
În contextul în care miniștrii de
Externe ai NATO se întrunesc joi și vineri la Praga, există temerea că, dacă
Iohannis nu se retrage în curând, găsirea următorului secretar general al NATO
riscă să devină parte a unor jocuri pentru dobândirea celor mai importante
funcții în Uniunea Europeană, noteazǎ Politico, care aminteşte de vizita din
SUA a preşedintelui român, dar şi de faptul cǎ Joe Biden şi-a declarat
susținerea pentru Rutte.
La Bruxelles există mai multe
scenarii care îl privesc pe Iohannis. Una din opțiuni este ca el să fie o
alternativă la funcția de președinte al Comisiei Europene, dacă Ursula von Der
Leyen nu își asigură al doilea mandat, iar a doua este ca Iohannis să devină
comisar al Uniunii Europene pe teme de apărare.
Ce spun
specialiștii
Analistul
politic George Jiglǎu considerǎ cǎ şansele lui Klaus Iohannis au fost reduse de
la început.
„Cred că
el însuși a fost conștient de chestiunea asta, doar că a rămas în această cursă
nu știu dacǎ neapărat ca să negocieze sau să forțeze o altă poziție în altă
parte, cât mai degrabă probabil că a încercat să joace toate cărțile până la
capăt și să nu se retragă prea repede, pentru că asta probabil nu ar fi dat
foarte bine odată ce ți-ai anunțat intenția de a ocupa o poziție de genul ăsta.
Oricum, toată povestea asta cu candidaturile la NATO este atipică pentru că e
foarte rar când cineva își anunță dorința de a ocupa poziția respectivă. Deci,
nu există propriu-zis un proces electoral, o campanie sau niște alegeri pentru
care să avem candidați, totdeauna poziția de secretar general la NATO a fost
ocupată prin negocierile statelor membre. Sigur că au fost un fel de alegeri și
că diverși doritori probabil se poziționau acolo în cercurile interne, dar
genul ăsta de campanie publică e mai rar întâlnit“, a explicat Jiglǎu.
Specialistul
a menționat cǎ şansele lui Iohannis s-au diminuat şi mai mult odatǎ cu
poziționarea SUA în favoarea lui Mark Rutte.
„De aici
încolo, dacă e vorba de alte negocieri în spate, o să aflăm mai târziu. Oricum,
nu este prima dată când se vorbește despre el ca fiind un posibil ocupant al
unor funcții importante la nivel european care acum rămâne să fie discutate,
după europarlamentare“, a afirmat analistul.
Funcțiile pe care le-ar viza actualul preşedinte al României
Referitor
la funcțiile pe care le-ar viza actualul preşedinte al României, George Jiglǎu
susține cǎ toate posturile europene de top sunt pe masă în acest moment.
„Dinspre
estul Europei, dacă ne uităm un pic la cum au arătat lucrurile în ultimii ani
și care sunt figurile politice pe aici, nu sunt foarte mulți posibili candidați
și cu siguranță că Estul Europei va trebui și el să fie reprezentat acolo. Nu
sunt prea multe țări, aș spune că poate n-a fost nicio țară care să fie atât de
consecventă în loialitatea asta față de parteneriatul cu Uniunea Europeană și
cu NATO cum a fost România. (..) Dintre țările mari să zicem, România e singura
țară care a fost constantă în ultimii ani și atunci este de așteptat ca această
poziționare să fie, hai să spunem, recompensată și știm bine că principalul
reprezentant în politica externă și în discuțiile astea la nivel european, de
apărare, de securitate, la nivel de NATO le poartă președintele. De aici
încolo, din nou, e un personaj despre care s-a mai discutat și în anii trecuți
că ar putea să urmeze o traiectorie din asta europeană și, de aici încolo, ce
poziție va fi e foarte greu de zis, pentru că depinde de foarte multe
variabile, începând probabil cu votul din 9 iunie, cum vor fi distribuite
grupurile în Parlamentul European, cum va arăta, cine va fi mai degrabă
viitorul președinte al Comisiei, dacă rămânea doamna Von der Leyen sau nu, deci,
de aici încolo, după 9 iunie, poate treptat o să ne dăm seama din ce în ce mai
mult, dar e clar că e un nume care e acolo, în cărți”, a conchis George Jiglău.
Ce spune ambasadorul SUA la NATO cu privire la succesorul lui Jens Stoltenberg
Deşi americanii susţin candidatura lui Mark Rutte la şefia alianței, nu toţi aliaţii vor să aprobe candidatura lui, recunoaște ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, care dă asigurări că până la summitul liderilor statelor aliate, care va avea loc la Washington, în perioada 9-11 iulie, va exista un acord privind succesorul actualului secretar general, Jens Stoltenberg.
„Îi avem pe Mark Rutte din Olanda şi pe preşedintele Iohannis din România. Există o dezbatere în curs de desfăşurare în cadrul Alianţei cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi şi vom continua să dezbatem argumentele pro şi contra ale acestor două persoane până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei”, a susținut ambasadoarea, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres.
Concret, cu privire la susținerea lui Rutte, Julianne Smith a explicat:
„Aşa cum este bine cunoscut, Mark Rutte beneficiază de un sprijin puternic, dar nu toţi aliaţii sunt dispuşi să-i aprobe candidatura. Prin urmare, ne aşteaptă mai multe discuţii pe acest front”.
