Rusia bombardează termocentrale în Ucraina. Kievul este silit să se gândească înainte de conferinţa de reconstrucţie din Germania la reparaţii de urgenţă.
Tipografie din Harkov distrusă de ruşi
Atacul asupra unui magazin de materiale de construcţie situat într-un cartier de locuinţe din metropola Harkov, survenit către sfârşitul lunii mai, are o semnificaţie cinică: Rusia înăbuşă în faşă orice speranţă că reconstrucţia ar putea avea loc. Pe platforma X, Ministerul ucrainean de Externe a publicat imagini cu magazinul distrus, din care oamenii se aprovizionau cu materiale pentru reconstrucţia locuinţelor şi micilor întreprinderi distruse.
Magazinul de materiale de construcţie din Harkov distrus de ruşi
Cu toate acestea guvernul german încearcă să le dea oamenilor din Ucraina speranţa că reconstrucţia va avea loc. Deja de anul trecut negociatorii pregătesc la Berlin şi Kiev conferinţa “Ukraine Recovery Conference 2024”, programată să aibă loc în capitala Germaniei în zilele de 11 şi 12 iunie. Sunt aşteptaţi să ia parte la ea minimum 1500 de oaspeţi din Ucraina şi din ţările care sprijină această ţară.
Dar în urma masivei bombardări a infrastructurii civile, cum ar fi termocentralele, operaţiune începută de Rusia la începutul lunii martie, discrepanţa dintre ce îşi propune să ofere conferinţa din Germania şi ce nevoi urgente are deja Ucraina devine tot mai mare.
Ajutor de urgenţă pentru aprovizionarea cu energie
În prezent, Ucraina poate doar “reacţiona la distrugeri”, a declarat pentru DW expertul în economie Robert Kirchner. El lucrează de 15 ani în Ucraina, împreună cu agenţia de consultanţă Berlin Economics, între comanditarii săi numărându-se şi guvernul german. El este cel mai cunoscut consilier economic al Ucrainei care provine din Germania.
“În prezent ar trebui să sprijinim Ucraina să-şi menţină în funcţiune aprovizionarea cu energie şi infrastructura critică. Concomitent trebuie să vedem ca economia să funcţioneze, atât cât se poate”, a afirmat Kirchner. În context, accentul trebuie pus pe sectorul energetic.
Robert Kirchner: prioritare în Ucraina sunt aprovizionarea cu energie şi infrastructura critică
Rusia a distrus până în prezent 90 la sută din “capacităţile de producţie fosile” ale concernului energetic DETEK, după cum a informat recent firma multimiliardarului ucrainean Rinat Ahmetov. Centralele de curent ale DETEK acopereau 40 la sută din necesarul de energie electrică al Ucrainei.
Ucraina trebuie să stabilească priorităţi
În răstimp, atacurile ruseşti cu bombe ghidate şi drone asupra Ucrainei continuă. Cu puţin timp înainte de atacul Rusiei asupra magazinului de materiale de construcţie din Harkov, soldat cu cel puţin 14 morţi, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a organizat în oraş o întâlnire “pentru pregătirea perioadei de toamnă-iarnă”.
Ucraina trebuie din nou să raţionalizeze consumul de curent, după o scurtă perioadă de normalizare, înregistrată la sfârşitul anului trecut. Iarăşi trebuie stabilit cine primeşte curent într-o perioadă sau alta şi cine nu. “Obiective ale infrastructurii critice, spitale, firme militare şi firme care execută sarcini legate de mobilizare vor fi aprovizionate prioritar cu curent”, a declarat premierul ucrainean Denys Şmyhal după întâlnirea de la Harkov.
Perspective catastrofale pentru iarna viitoare
Expertul Kirchner se teme că până la iarnă infrastructura de încălzire distrusă va fi cu greu reparată. El atrage atenţia că în marile oraşe centralele de încălzit construite înainte de independenţă, pe vremea Uniunii Sovietice, joacă un rol important.
“Vom avea probabil la iarnă problema încălzirii, fiindcă aceste mari centrale au fost într-o proporţie semnificativă distruse”, a afirmat Kirchner. “Acum nu ne dăm seama de asta, fiindcă în timpul verii nu deranjează. Dar la iarnă asta poate deveni o mare problemă. Dacă nu se va rezolva, probabil că vor exista noi valuri de refugiaţi”.
Deja în contextul recentei ofensive ruse la nord-est de Harkov mai bine de 11.000 de ucraineni s-au refugiat pentru a-şi salva vieţile. Imagini din satelit arată zeci de morţi pe străzile satelor cucerite recent de soldaţii ruşi.
“Nu vrem să ne închipuim ce se întâmplă dacă reţeaua de apă şi canalizare nu mai funcţionează într-un mare oraş. Trebuie pregătite planuri de avarie”, a declarat Kirchner în pregătirea conferinţei de reconstrucţie ce va avea loc la Berlin.
“Iniţiativa unor specialişti” pentru Ucraina
De fapt, organizatorii germani voiau să stabilească la Berlin cadrul reconstrucţiei Ucrainei după reinstaurarea păcii. Şi întrebarea cât capital privat poate fi mobilizat pentru reconstrucţie se află în fruntea agendei ministrei germane pentru Ajutor de Dezvoltare, Svenja Schulze, al cărei minister organizează conferinţa împreună cu Ministerul de Externe de la Berlin. Schulze se implică în favoarea unei “iniţiative internaţionale de specialişti pentru Ucraina”, după cum a declarat ea la sfârşitul lunii aprilie.
Lipsesc rachetele Patriot
Şi în timpul pregătirii conferinţei de la Berlin, ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makaiev, a lansat un apel să se pună la dispoziţia ţării sale mai multe sisteme de apărare antiaeriană din partea celor 50 de state care oferă sprijin sub conducerea SUA. Makaiev a subliniat că Ucraina are nevoie de “cel puţin şapte noi sisteme Patriot“.
Infrastructura care poate fi apărată cu sisteme antiaeriene din vest nu mai trebuie reconstruită. Dar la acest capitol lucrurile nu avansează de luni bune.
Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock şi ministrul Apărării, Boris Pistorius, au adresat un apel comun partenerilor din NATO să trimită mai multe sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, pentru a apăra oraşe mari cum ar fi Harkov. Germania şi-a asumat un rol de avangardă şi a trimis încă un sistem Patriot. Dar de atunci e linişte.
Costurile reconstrucţiei cresc pe zi ce trece
Cu puţin timp înaintea atacului rusesc asupra magazinului de materiale de construcţie din Harkov, ministrul german al Apărării, Pistorius, s-a declarat în această privinţă depăşit de situaţie. Cu prilejul unei vizite în Letonia, ţară membră NATO aflată la graniţa cu Rusia, o jurnalistă l-a întrebat de ce alte ţări din Europa ezită în continuare să ajute Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriană. “Nu am nicio idee”, a răspuns Pistorius. “Nu am idee de ce toţi ezită”.
Marea întrebare care se va pune la conferinţa pentru reconstrucţie din iunie va fi probabil următoarea: cum se poate apăra Ucraina cu succes de atacurile aeriene ale ruşilor? Pentru Robert Kirchner este clar: “Atacurile vor continua, distrugerile continuă. Aceasta înseamnă costuri de reconstrucţie tot mai mari. Ele cresc şi acum, în timp ce noi stăm de vorbă”.
