La 25 mai 1933 s-a născut criticul literar Eugen Simion, iar
în anul 1977 a avut loc premiera filmului „Războiul stelelor”.
240 î.Hr.: prima trecere la periheliu documentată a cometei
Halley
Cometa Halley este cea mai faimoasă dintre cometele
periodice, putând fi văzută aproximativ la fiecare 75–76 de ani.
Cometa a fost numită după astronomul englez Edmond Halley,
care aplicând teoria gravitațională a lui Newton și luând în calcul efectele
gravitaționale ale lui Jupiter și Saturn a reușit să stabilească data
aproximativă a următoarei reîntoarceri a cometei.
Din anul 240 î.Hr. și până în prezent, cometa a fost
observată de aproximativ 30 de ori, următoarea sa apariție fiind pe 28 iulie
2061.
1846: Louis Napoléon Bonaparte a evadat din închisoarea Ham
(Somme), deghizat în muncitor.
1933: s-a născut Eugen Simion, critic literar, membru al
Academiei Române
Eugen Simion a fost critic și istoric literar, editor,
eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și
președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.
Născut la 25 mai 1933 în Chiojdeanca (judeţul Prahova),
într-o familie de moşneni cu ascendenţe (deducem din istoria orală a familiei)
transilvănene. Studii la Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel“ (devenit ulterior
„I.L. Caragiale“) din Ploieşti, liceu care a dat 23 de membri ai Academiei
Române.
Eugen Simion Arhivă Adevărul
În 1969, a devenit doctor în ştiinţe filologice cu o teză
despre „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit”, avându-l drept conducător
ştiinţific pe Şerban Cioculescu.Pentru o perioadă, între 1970-1973, a fost
profesor la Universitatea Paris IV (Sorbona), unde a predat cursuri de cultură
şi civilizaţie românească. Experienţa pe care a avut-o în Franţa se regăseşte
în două dintre cărţile sale: „Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal
parizian” (1977, în 2014 a apărut cea de-a VI-a ediţie; în 1983 a fost tradusă
în maghiară) şi „Întoarcerea autorului” (1981, tradusă în SUA şi în
Franţa, 1996). În 1992, a fost profesor invitat la Ecole Normale Superieure de
Paris (Fontenay-aux-Roses).
Academicianul Eugen Simion a publicat peste 3.000 de
articole şi studii în reviste literare şi culturale. Totodată, este autorul
unei opere prodigioase, care cuprinde titluri fundamentale pentru literatura
română şi cultura românească.
Este şi autorul unor ediţii, studii introductive şi
antologii. A prefaţat numeroase ediţii din scrierile lui Tudor Arghezi, Blaga,
George Călinescu, Marin Preda, Ilarie Voronca, Geo Dumitrescu, Constanţa Buzea
etc.
Unele dintre lucrările sale au fost traduse şi în limbi
străine: „Elmenyek kora, vallom asok kora. Parizsi nablo” (1983); „Imagination
and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade” (1984, în
colaborare); „Die Mitte Der Aufszatza zu Mircea Eliade” (1994, în colaborare);
„The Return of the Author” (1996); „Mircea Eliade: A Spirit of Amplitude”
(2001).
În calitate de preşedinte al Academiei Române, Simion a
iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea
„Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884),
„Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii
Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), „Gramatica
Limbii Române”, „Micul Dicţionar Academic”.
1961: președintele american John F. Kennedy a anunțat în
fața Congresului susținerea Programului Apollo, care își propunea ca până la
sfârșitul acelui deceniu să ducă un om pe Lună și să-l aducă înapoi în
siguranță
1977: a avut loc premiera filmului „Războiul stelelor”, în
regia lui George Lucas
Născută din imaginaţia lui George Lucas, franciza „Războiul
stelelor“ a marcat, în 1977, naşterea unui nou gen în cinema-ul comercial,
popular, destinat publicului larg, în care s-a remarcat şi Steven Spielberg.
Cei doi cineaşti, care au făcut parte din acelaşi grup de tineri regizori cu
referinţe mai degrabă televizuale decât cinematografice, urmau să colaboreze,
de altfel, apoi, la o altă saga de succes mondial, formată din cele patru filme
„Indiana Jones“.
Războiul stelelor ( Star Wars) este o serie de filme
științifico-fantastice despre spațiul cosmic, concepută de George Lucas. Primul
film din serie a fost difuzat în 25 mai 1977 de 20th Century Fox și a devenit
un fenomen de cultură populară, răspândit în lumea întreagă, după care au urmat
încă două filme, difuzate la distanță de trei ani. La șaisprezece ani după
difuzarea ultimului film din trilogie, a fost difuzat primul film dintr-o nouă
trilogie a cărei acțiune se petrece înaintea celei dintâi, tot la o distanță de
trei ani.
1993: a murit Horia Sima, liderul Mișcării Legionare în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Horia Sima a fost ultimul comandant al Gărzii de Fier,
cunoscută și sub denumirea de Legiunea Arhanghelul Mihail sau Mișcarea
Legionară.
În zilele 21-23 ianuarie 1941, Horia Sima a declanșat și a
condus Rebeliunea legionară împotriva Conducătorului Ion Antonescu și a armatei
române, pentru care a fost condamnat în contumacie la moarte (14 noiembrie
1941).
Mareșalul Ion Antonescu și Horia Sima Arhivă
În același timp cu rebeliunea, în fruntea legionarilor, Sima
a inițiat și condus cel mai mare și cel mai violent pogrom împotriva evreilor
din istoria Munteniei, Pogromul de la București. În urma rebeliunii, Sima a
reușit să fugă în Germania, iar mai târziu în Spania, unde a trăit până la
moartea sa.
Conform Historia, în timp ce autorităţile antonesciene îl
căutau cu furie peste tot, Sima a avut de îndurat situaţia penibilă de a
călători de la Bucureşti la Braşov ghemuit în cufărul unei maşini. Însă, nici
la Braşov nu avea să rămână prea mult timp, ci avea să fie mutat la locuinţa
unor saşi din Sibiu, pentru a reveni apoi la Bucureşti, la sediul SD, de unde
legionarii ascunşi acolo fuseseră între timp expediaţi clandestin în Germania.
Iar de la Bucureşti, îmbrăcat în uniformă germană, a fost transportat cu trenul
în Bulgaria (autorităţile se aşteptau, după toate probabilităţile, ca fugarul
cel mai căutat din România la acea oră să încerce să treacă graniţa cu Ungaria,
care, tocmai din acest motiv, era şi extrem de sever păzită), pentru ca de la
Sofia să plece cu avionul la Viena.
În tot acest periplu atât de întortocheat,
Sima s-a bucurat în permanenţă de susţinerea şi ocrotirea lui Otto Albrecht von
Bolschwing, nazist fanatic, (şi a ajutorului acestuia, Gunne), „prieteni loiali
ai mişcării care şi-au riscat şi cariera ca să ne salveze”, cum scrie Sima, mai
târziu, în cartea de memorii.
2002: a murit Ștefan Augustin Doinaș, poet român
25 mai 2002 va rămâne în istorie drept ziua în care s-a
declanşat cea mai mare tragedie din cultura română. Pe masa de operaţie, la
spitalul Fundeni, scriitorul Ştefan Augustin Doinaş a încetat din viaţă în urma
unui infarct. Soţia scriitorului, balerina Irinel Liciu, nu a suportat să îşi
ducă mai departe traiul fără cel pe care l-a iubit timp de 42 de ani. A luat un
pumn de pastile şi s-a sinucis.
Ştefan Augustin Doinaş
„Scriitorul Ştefan Augustin Doinaş a încetat din viaţa în
urma unui infarct, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la spitalul Fundeni, iar
soţia lui s-a sinucis dupa o zi, lăsând un bilet în care a scris: «o prea mare
iubire ucide»“. Aşa suna ştirea care a ţinut prima pagină a ziarelor, la
finalul lunii mai a anului 2002.
