Continuăm rubrica „Portret de candidat”, însă ne îndreptăm atenția către alegerile locale. Ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida pe 9 iunie.
Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru o funcție în administrația locală – la primăriile unor orașe mari sau la consilii județene. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe un candidat, e bine să știm câte ceva și despre oamenii pe care mizează partidele.
Astăzi – mizele curselor pentru Primăria Cluj-Napoca și pentru Consiliul Județean Cluj.
Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.
Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:
Emil Boc, aproape de un nou mandat
În municipiul Cluj, actualul edil Emil Boc a intrat în cursa pentru un nou mandat. Ar putea fi al șaselea pentru fostul premier din epoca Băsescu, care a mai câștigat și alegerile din 2004, 2008, 2012, 2016, respectiv cele mai recente în 2020.
Cu excepția pauzei dintre 2009 și finalul anului 2011, când a fost prim-ministru, Emil Boc este cel mai longeviv edil pe care l-a avut Clujul.
A studiat drept, istorie și filosofie și a urmat cursuri la mai multe școli și universități din Anglia, Statele Unite și Belgia, conform CV-ului. Are și un doctorat obținut la Universitatea Babeș Bolyai. Emil Boc a fost acuzat de deputatul Emanuel Ungureanu că își ascunde teza.
Multe voci susțin că a modernizat orașul de pe Someș, însă cel puțin tot atâtea îl acuză pe Emil Boc că nu și-a respectat, de fapt, cele mai importante promisiuni electorale: metroul, spitalul regional de urgență sau centura metropolitană. Recent, ministrul PSD Adrian Câciu spunea că metroul de la Cluj este cel mai întârziat proiect finanțat prin planul de redresare și reziliență, aflat în momentul de fața în faza de proiectare, dar blocat în proceduri birocratice.
Șoseaua ocolitoare a municipiului este o altă promisiune recurentă a adiministrației Boc, cu o istorie de cel puțin zece ani.
Ideea unei centuri metropolitane a fost avansată și la ultimele alegeri, iar în ultimii patru ani s-au făcut unele demersuri pentru începerea lucrărilor.
Chiar în momentul în care părea că proiectul începe să prindă contur, lucrurile au intrat din nou în impas.
Pe de altă parte, administrația Boc susține că în ultimii patru ani a reabilitat mai multe școli, Spitalul Municipal, că a modernizat câteva parcuri și că a creat mai multe locuri de parcare în oraș, dar și că a extins transportul public pe timp de noapte.
Un fost liberal, contracandidatul lui Boc
În vreme ce sondajele îl dau favorit pe Emil Boc, principalul oponent al actualului edil de Cluj este un independent rupt chiar din tabăra liberalilor – Sabin Sărmaș.
Sabin Sărmaș este deputat PNL ales în 2020. De altfel, după ce și-a anunțat candidatura din poziția de independent la Primăria Cluj, Sabin Sărmaș a fost schimbat din funcția de președinte al Comisiei IT din Camera Deputaților, la cererea grupului liberal și în cele din urmă radiat din partid.
De profesie IT-ist, deputatul Sabin Sărmaș a fost secretar de stat și președinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României în perioada în care prim-ministru era Ludovic Orban.
A absolvit în 2009 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, secția Telecomunicații, după care a fost doctorand la aceeași universitate. În final însă nu a mai obținut titlul de doctor.
Între 2014 și 2016 a fost membru în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome a Domeniului Public și Privat din Cluj. Din 2016 a devenit consilier local din partea PNL.
Totodată, Sabin Sărmaș este rudă cu președintele PSD Cluj Vasile Dâncu.
Pe cine mizează PSD? Pe iniţiatoarea legii antifumat în spaţiile publice
Partidul Social Democrat, la rândul său, o susține pentru Primăria Cluj Napoca pe Aurelia Cristea, proaspăt revenită în partid după o pauză de 7 ani.
Ea a demisionat în 2017 din PSD, după Ordonanța de Urgență 13, acuzând la vremea respectivă că partidul este condus de un „grup infracțional”.
Trebuie spus că Aurelia Cristea este fostă deputată și fost ministru delegat pentru dialog social într-un dintre cabinetele conduse de Victor Ponta. De altfel, după demisia din PSD a mai activat timp de doi ani în Pro România, partidul fostului premier.
Aurelia Cristea, intrată în PSD în 1996, este și inițiatoarea legii prin care s-a interzis fumatul în spațiile publice închise.
Alin Tișe e favorit la CJ
Când vine vorba de șefia Consiliului Județean Cluj, tot un liberal este favorit să câștige. Alin Tișe este un apropiat al lui Emil Boc, de altfel primarul Clujului i-a fost naș de cununie la prima căsătorie a șefului de la județ.
Alin Tișe este născut în anul 1974, iar în 1997 a absolvit Facultatea de Drept tot la Uniersitatea Babeș Bolyai.
Din 1998 este membru al Baroului Cluj, iar în 2004 a fost ales consilier local la Cluj-Napoca, din partea Partidului Democrat. Ulterior, a fost numit la conducerea Prefecturii Cluj în noiembrie 2005, funcție pe care deținut-o vreme de doi ani.
A câștigat în 2008 primul mandat de președinte al Consiliului Județean Cluj, iar în 2012 câștigat un fotoliu de parlamentar.
Ulterior, în 2016, s-a întors la șefia Consiliului județean Cluj. A câștigat un al treilea mandat în 2020. Presa din Cluj a relatat despre faptul că Alin Tișe este și un prosper om de afaceri: ar avea însumat afaceri de câteva milioane de euro.
De pildă, o firmă în care Alin Tișe este acționar a construit șapte blocuri într-un cartier nou de la periferia Clujului.
Principalul contracandidat al lui Alin Tișe este unul dintre foștii săi colegi de partid: senatorul Adrian Oros trecut în partidul Forța Dreptei al lui Ludovic Orban.
Adrian Oros a fost ministrul Agriculturii în Guvernele Orban și Cîțu. E fost membru PNȚCD, iar din 2012 deputat din partea PNL.
Deputatul clujean a fost acuzat de incompatibilitate pentru că, în paralel cu activitatea de parlamentar, ar fi fost și administratorul unui cabinet veterinar. A atacat în instanță raportul Agenției de Integritate, iar instanța i-a dat câștig de cauză politicianului.
A fost acuzat, pe vremea când conducea ministerul agriculturii, că nu a acordat despăgubiri pentru pierderile înregistrate în 2020 ca urmare a secetei.
