Locul care înfățișează una dintre cele mai spectaculoase panorame din România se află în satul Săcărâmb din Hunedoara, o așezare minieră din Munții Metaliferi faimoasă în trecut pentru bogățiile sale în metale prețioase.
Biserica trăsnită din Săcărâmb. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Trei biserici clădite în urmă cu peste două secole împodobesc satul Săcărâmb din Hunedoara, cunoscut în secolele trecute ca „El Dorado” al acestei regiuni a Europei (video), pentru marile sale bogății în aur, argint și metale rare.
Bisericile romano-catolică, ortodoxă și greco-catolică ocupă fiecare câte un deal al satului, înconjurând de la distanță Dealul Calvaria Mare, în jurul căruia gravitează gospodăriile înșirate ce par agățate pe versanții împăduriți.
Cantități impresionante de aur şi argint, dar şi metale preţioase rare, ca teluriul şi nagyagytul au fost scoase de-a lungul timpului din adâncurile conului vulcanic și ale munților din împrejuimile Calvariei mari.
De la mijlocul secolului al XVIII-lea, odată cu înfiinţarea minelor de aur din Săcărâmb, așezarea s-a transformat rapid într-un orășel minier prosper în care convieţuiau şi munceau români, germani, ungari, slovaci şi italieni, dar și familii venite din colţuri îndepărtate ale Europei.
În deceniile următoare deschiderii minelor au fost ridicate în scurt timp, cele trei biserici pentru credincioşii greco-catolici, romano-catolici şi ortodocşi.
Cea mai impunătoare dintre ele, biserica romano-catolică şi franciscană, datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea şi poartă hramul Sfintei Maria. A fost clădită în jurul anului 1777, pe un deal, și se înfățișează pe un deal în stânga șoselei care traversează centrul satului.
Dealul Calvaria Mare. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„Actuala biserică romano-catolică s-a ridicat în anul 1777, la construcţie folosindu-se multă rocă vulcanică ce se găsea din belşug în zonă. Din documente rezultă că lucrările au fost încheiate în doar şapte luni. Toată biserica a fost ridicată cu contribuţia bănească şi aportul prin muncă al minerilor“, relata profesoara Ecsy Brighid.
Calvaria Mare. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În timpul răscoalei ţărăneşti condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, la biserică s-au refugiat mai mulţi nobili din împrejurimi, care au fost ascunşi de preot în turnul bisericii. După mai multe decenii în care a rămas neglijată de autorităţi, din 2016 biserica a intrat în reparaţii.
Biserica romano-catolică. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Drumul care trece pe la poalele dealului urcă apoi spre vechea biserică ortodoxă din Săcărâmb, ridicată și ea cu ajutorul minerilor, în 1776.
Biserica ortodoxă. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Ea poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae și veghează asupra satului de pe o altă culme. De-a lungul timpului a fost restaurată de mai multe ori, după ce a avut de suferit de pe urma intemperiilor, iar în prezent impresionează prin arhitectura sa și prin înfățișarea sa îngrijită.
Biserica trăsnită din Săcărâmb are o poveste tulburătoare
Veche de două aproape trei secole, a treia biserică din Săcărâmb este ruinată de jumătate de secol, însă a devenit cu timpul principalul punct de atracție al așezării, fiind locul căutat de turiști pentru a admira, de aici, priveliștile Săcărâmbului, dealului Calvariei mari și, în depărtare, ale văii Mureșului, Devei și Munților Poiana Ruscă.
Biserica trăsnită din Săcărâmb, numită astfel după ce a fost devastată de forțele naturii, ar data, potrivit unor istorici, din jurul anului 1733. Este locul unde a fost înmormântat preotul Vasile Coloşi, autor principal al Lexiconului de la Buda, apărut în 1825, primul dicţionar român-latin-german-maghiar, operă la care au lucrat şi Samuil Micu împreună cu Petru Maior.
Ruinele bisericii trasnite. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Vasile Coloşi a fost paroh al bisericii din Săcărâmb între anii 1802-1814. A murit în 1814, la vârsta de 35 de ani, iar locul său de veci a fost descoperit de câțiva ani în pardoseala bisericii greco-catolice.
Mormântul lui Vasile Coloși. Foto: Daniel Guță.
De-a lungul timpului, biserica a fost mistuită de trei ori, iar în 1970, după ce a fost lovită de un fulger, care a dus la incendi4rea ei, nu a mai fost reparată.
„În anul 1970, în noaptea nefastă de 13 spre 14 septembrie, în timpul unei furtuni, falnica biserică a fost lovită de un trăsnet. În 2017, credincioşii din localitatea Săcărâmb au trimis o scrisoare Prea Sfinţitului Alexandru, prin care solicitau acordarea binecuvântării şi respectiv, aprobarea pentru a începe lucrările de curăţire, igienizare şi conservare a ruinelor fostei biserici greco-catolice, în vederea descoperirii şi punerii în valoare a mormântului protopopului de Săcărâmb, Vasile Coloşi. În anul 2018 pe baza documentelor de arhivă, o echipă de istorici a descoperit mormântul lui Vasile Coloşi în incinta bisericii aflată, atucni într-o avansată stare de ruină. Tot atunci s-a amenajat un complex memorial dedicat cărturarului”, informa Episcopia greco-catolică a Lugojului.
Imaginea 1/25:
Satul Sacaramb din Hunedoara Foto Daniel Guță (80) jpg
Unii localnici își doresc reconstrucția bisericii pe ruinele rămase din monument. Unul dintre zidurile și rămășițele turnului ei s-au prăbușit în 2016.
