Platforma prin care persoanele fizice pot angaja și plăti legal personal care desfășoară
activități ocazionale în gospodărie, precum menajere, bone sau grădinari, este
sortită eșecului fiindcă românii nu vor să plătească taxe
la stat.
În două săptămâni de când a fost oficial dată în folosință platforma
tichete.anofm.ro, au fost cumpărate numai 266 de tichete, echivalentul a
aproape 4.000 de lei, deși sunt înscrise peste 560 de persoane care pot angaja
pe cineva pentru activități casnice
Legea conform căreia bonele, menajerele, grădinarii ori persoanele angajate să plimbe câinii sau orice altfel de persoană care va presta activități casnice sunt „plătite“ cu tichete de muncă este în vigoare, dar nu are prea mare succes în piață.
Este vorba de platforma tichete.anofm.ro, pe care trebuie să se înregistreze atât beneficiarii, cât și cei care își oferă forța de muncă. Autoritățile vor astfel să reducă numărul celor care lucrează la negru, dar demersul nu a avut răspuns. Potrivit datelor oficiale, au fost cumpărate, în două săptămâni, numai 266 de tichete, echivalentul a aproape 4.000 de lei, pe platforma oficială tichete.anofm.ro., deși sunt înscrise peste 560 de persoane care pot angaja pe cineva pentru activități casnice. În același timp, datele oficiale arată că nu sunt doritori pentru a lucra legal, cu toate că pe rețelele sociale sau pe platformele de anunțuri sunt lucrători disponibili pentru activități casnice.
Piața este la negru
Un operator din piața de babysitting a declarat pentru „Adevărul“ că oferta tichetelor de muncă este sortită eșecului din mai multe motive. „În primul rând vorbim de o piață «la negru». Aproape nimeni nu angajează pe piața de babysitting full-time, dar mai ales part-time cu acte în regulă. Sunt taxe de plătit de toată lumea, de angajator, dar și de prestator. Deci, în principiu, în primă fază toată lumea pierde. Drept urmare, pentru toată lumea este mai bine ca tranzacția să fie nefiscalizată. Apoi, la babysitting, cel puțin, dar și la îngrijire de persoane în vârstă, mai avem o problemă, cea a autorizațiilor. Acestea înseamnă pregătire și mai și costă, iar doamnele care prestează de obicei astfel de servicii nu sunt pregătite să piardă timp și să scoată bani din buzunar. Ca urmare, preferă angajarea la negru“, a precizat sursa din piață pentru „Adevărul“.
Amintim că beneficiarii activităților gospodărești pot cumpăra tichete de la Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă sau prin intermediul platformei electronice. Valoarea unui tichet este de 15 lei și cu aceste tichete plătesc prestatorul ales, după suma la care s-au înțeles. Iar cel care primește tichetele cere banii pe ele tot de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Din suma obținută i se rețin însă aproximativ 20% pentru asigurările de sănătate și pensie, cu o condiție. Aceștia trebuie să schimbe în bani cel puțin 85 de tichete într-o singură lună, adică în jur de 1.230 de lei. „Prestatorul cu beneficiarul cad de acord cu numărul de ore lucrate, asupra activităților pe care trebuie să le desfășoare prestatorul și bineînțeles asupra plății pe care o va primi prestatorul casnic“, a explicat Corina Scarlat, purtător de cuvânt ANOFM.
Însă oamenii nu sunt dispuși să piardă bani pentru a cotiza la stat și preferă să lucreze în continuare la negru. Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că, în România, 1,4 milioane de persoane lucrează fără contracte.
„Este posibil ca unii să încerce să ocolească sistemul în acest fel. Deci să folosească sistemul pentru capabilitățile lui exclusiv pentru baza de date și apoi evident să încheie un deal la negru cu persoanele în cauză“, arată și Sorin Faur, specialist resurse umane. Cele mai multe persoane înscrise pe platformă au vârste cuprinse între 40 și 50 de ani.
Bani europeni
La solicitarea „Adevărul“, Ministerul Muncii a făcut recent o serie de precizări privind aplicarea legii prestatorului casnic anunțând că sistemul informatic, echipamentele, instruirea personalului ANOFM au costat 17,227 milioane de lei și a fost cofinanțat din PNRR.
„Pentru punerea în aplicare a Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic conform art. 13, a fost încheiat Contractul nr. 1370/15-09-2023 privind achiziționarea de «Servicii de implementare sistem integrat» (servicii de dezvoltare și implementare a soluției informatice, inclusiv furnizarea de echipamente, software de bază și instruire) în valoare de 17.227.213,50 lei, inclusiv TVA, iar în perioada 27-29.12.2023 a avut loc instruirea personalului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru utilizarea și administrarea sistemului“, a informat Ministerul Muncii la solicitarea „Adevărul“.
Proiectul este cofinanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență, componenta 13 Reforme Sociale, jalonul 397, Investiția 3 privind punerea în funcțiune a unei platforme digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici.
Program de lucru de maximum 12 ore pe zi
Actul normativ prevede că prestatorul casnic trebuie să aibă 16 ani împliniți și să nu fie membru al familiei beneficiarului casnic, așa cum e definit la art. 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
Legea prevede, de asemenea, că între prestatorul casnic și beneficiarul casnic se stabilește un raport juridic prin acordul de voință al părților în vederea prestării activităților casnice, fără a avea o formă scrisă.
Cele două părți convin asupra locului unde se va desfășura activitatea casnică (în gospodăria beneficiarului, la domiciliul prestatorului sau în alt loc), activitățile care trebuie prestate și numărul de ore sau volumul de muncă.
Volumul de muncă zilnic nu poate să depășească 12 ore pentru un adult și 6 ore pentru prestatorii cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani.
