Descoperirea și caracterizarea genelor BRCA (BReast CAncer gene) în anii
1990 a avut un impact semnificativ în domeniul medicinei actuale. Acum se știe
că, dacă genele BRCA suferă mutații, pot determina apariția cancerului.
„Este foarte important să testăm pacientele cu cancer mamar sau ovarian
pentru a identifica eventualele asocieri cu mutații în genele BRCA1 și BRCA2,
pentru că aceste cancere, deși sunt cancere agresive, sunt cancere tratabile”,
atrage atenția dr. Horațiu Mureșan, șeful laboratorului MedLife OncoTeam,
medic primar, anatomie patologică. Testarea genetică poate oferi informații
esențiale pentru prevenția și gestionarea a două cancere frecvente, dar extrem
de temute în rândul femeilor din lumea întreagă – cancerul de sân și cel ovarian.
Datele GLOBOCAN 2022 privind incidența și mortalitatea prin cancer la nivel
mondial arată că, în 2020, s-au
depistat aproximativ 19,3
milioane de cazuri noi de cancer, incidența generală fiind de la 2 ori la 3 ori
mai mare în țările în tranziție. Ratele de deces pentru cancerele de sân au
fost și ele considerabil mai mari în țările în tranziție.
Mutațiile în genele BRCA1 și
2 ereditare sunt responsabile pentru 4 % din cancerele mamare
Cancerul de sân ucide în fiecare an 465.000 femei în întreaga lume. Este
cea mai răspândită formă de cancer la femei și, potrivit estimărilor, o femeie
din 8 va fi diagnosticată de-a lungul vieții cu această boală. În România sunt
diagnosticate anual peste 12.800 paciente, dintre care 40% sunt în stadiu
avansat sau metastatic, conform datelor Globocan 2020. În top trei tipuri de
cancer în România, atât la incidență cât și la mortalitate, conform datelor Globocan 2022 cancerul mamar se clasează pe primul loc.
Acesta poate avea un caracter ereditar, iar genele BRCA1 și BRCA2 sunt două
dintre cele implicate în acest context. Mutațiile în aceste gene pot crește
semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului de sân la anumite persoane și
este important de știut că aceste mutații pot fi moștenite de la unul dintre
părinți și pot fi transmise în familie.
BRCA1 și BRCA2 sunt gene supresoare ale tumorilor, care codifică proteine
ce ajută la repararea ADN-ului și la menținerea integrității genomului. Însă
uneori aceste gene suferă mutații, iar capacitatea lor de a îndeplini aceste
funcții este afectată, ceea ce poate duce la o creștere a riscului de apariție
a cancerului de sân, dar și a altor tipuri de cancer. Au fost comunicate peste 1200 mutații ale genei BRCA1 și peste 1300 mutații ale
genei BRCA2. Deși persoanele cu Sindromul cancerului ereditar de sân și de
ovar (HBOC = hereditary breast-ovarian cancer syndrome) moștenesc o alelă
BRCA1 sau BRCA2 defectuoasă de la unul dintre părinți, acestea prezintă o a
doua alelă funcțională; în cazul în care și cea de-a doua alelă devine
nefuncțională, se dezvoltă procesul neoplazic, prin acumularea de mutații
adiționale. Se estimează că prevalența mutațiilor BRCA în populația generală
este de 1/300 – 1/800. Totuși, nu toate persoanele care moștenesc mutațiile
BRCA1 sau BRCA2 vor dezvolta cancer de sân, însă riscul lor este crescut.
În aproximativ 4% din cazurile de cancer mamar, mutația apare de la naștere
și se transmite urmașilor. De aceea, persoanele care se încadrează în acest
procent și știu că au în familie cazuri de cancer ar trebui să se testeze:
„Orice tumoră agresivă are o rată crescută de multiplicare a celulelor. Iar pe
fondul faptului că se multiplică frecvent, celulele acelei tumori sunt
sensibile la chimioterapie. Testarea este importantă pentru că pacientele ar
putea beneficia de un tratament personalizat, care are o eficiență mult mai
mare și efecte adverse mai puține”, susține dr. Horațiu Mureșan, care pledează
pentru testarea genetică a persoanelor cu un istoric familial de cancer de sân.
40 % dintre bolnavii de
cancer mamar prezintă mutații ale genei PIK3CA
În afara persoanelor care pot moșteni din familie mutațiile genelor BRCA,
mai sunt și cele care se îmbolnăvesc de cancer de sân, din cauza unor mutații
apărute sporadic. „De obicei, cancerele care apar în urma mutațiilor BRCA1 și 2
sunt cancere triplu negative, dar majoritatea tumorilor fac parte din subtipul
molecular luminal, adică exprimă receptori hormonali (estrogen și progesteron),
nu au amplificare a genei Her2, au indicele de multiplicare scăzut și sunt,
teoretic, cancere mai blânde, cu o evoluție mai lentă, dar care nu prea răspund
la chimioterapie”, subliniază șeful laboratorului MedLife Oncoteam. Și aceste
persoane se pot testa genetic, mai ales că 45% dintre ele au mutație în gena
PIK3CA, o genă care este responsabilă de aceste cancere de tip luminal (conform
clasificării internaționale a cancerului mamar după profilul molecular, sunt
descrise următoarele subtipuri – luminal tip A, luminal tip B, Her2+ și
cancerul mamar triplu negativ).
Mutațiile PIK3CA reprezintă unele dintre cele mai
frecvente aberații genetice întâlnite în cancerul de sân. Acestea se găsesc la
aproximativ 30 – 40 % dintre pacienți. În cancerul de sân, mutațiile genei PIK3CA sunt multiple și
frecvente, devenind astfel oncogene. Nu mai puțin de 70% dintre cazurile de
cancer de sân au fost declarate pozitive pentru receptori hormonali (HR) și
negative pentru receptorul 2 al factorului de creștere epidermică uman (HER2)
negativ (HR+ / HER2-). Aproximativ 40% dintre pacienții cu cancer de sân care
prezintă HR+ / HER2- au avut și mutații activatoare ale genei PIK3CA.
Identificarea acestor mutații genetice precoce este esențială pentru că
facilitează procesul de administrare a unui tratament personalizat, țintit
pentru cancerul mamar. „Testarea genetică este foarte importantă pentru că, în
aceste cazuri, chimioterapia nu este o soluție foarte eficientă, întrucât
tumora nu va răspunde, astfel că rămâne doar hormonoterapia. Dar dacă ai noroc
în toată catastrofa aceasta să ai o mutație în gena PIK3CA, poți beneficia de
un tratament împotriva acelei mutații din gena PIK3CA”, explică dr. Horațiu
Mureșan.
Cancerul ovarian poate fi
asociat cu mutații în genele BRCA1 și BRCA2
Povara globală a cancerului este de așteptat să fie de 28,4 milioane de
cazuri în 2040, o creștere cu 47% față de 2020. Cancerul ovarian este unul
dintre cele mai letale cancere la sexul feminin, clasându-se în primele 5 cauze
de mortalitate prin cancer la femei. În România, potrivit datelor Globocan
2022, au fost depistate 1788 de cazuri noi de cancer ovarian și au fost
înregistrate 1195 de decese din cauza acestui tip de cancer.
Cancerul ovarian poate fi dificil de diagnosticat în stadiile incipiente,
deoarece simptomele pot fi vagi sau absente. Însă, dacă este depistat timpuriu,
persoana cu acest cancer are rate mai mari de supraviețuire. Cauzele cancerului
ovarian nu sunt complet înțelese, dar factorii de risc pot include istoricul
familial de cancer ovarian sau de sân, mutațiile genetice, utilizarea anumitor
terapii hormonale, vârsta înaintată și anumite boli. Cancerul ovarian poate fi
asociat cu anumite mutații genetice, inclusiv mutațiile în genele BRCA1 și
BRCA2.
„Fie ca să știi dacă ai un risc de a dezvolta cancer mamar/ ovarian, fie
dacă deja ești diagnosticată cu un cancer, este important să faci testările
BRCA sau PIK3CA, în scop terapeutic. De exemplu, acum cu Planul Național de Combatere
a Cancerului aprobat, sunt paneluri de testare și ambele gene pot fi testate
gratuit de către pacientă: BRCA1 și BRCA2”, precizează medicul.
Dr. Horațiu Alin Mureșan este specializat în patologie urologică, mamară,
digestivă. Testele genetice precum cel pentru BRCA1 și BRCA 2 permit medicilor
să depisteze anumite riscuri de a face cancer mamar, ovarian, de prostată sau
de a vedea dacă pacienții suferă de sindrom Lynch.
În cancerul ovarian rata de
supraviețuire la 5 ani este de 50,9%, conform datelor Institutului American de
Cancer și de 35% la 10 ani, potrivit statisticilor Institutului de Cercetări în
Cancer din Marea Britanie. Doar 11% din cazurile de cancer ovarian sunt
prevenibile, susțin specialiștii britanici de la Institutul de Cercetări în
Cancer, de aceea femeile trebuie să fie conștiincioase în privința controalelor
medicale preventive și a testelor pe care le pot face cu privire la cancerele
feminine. Iar medicii buni cu siguranță știu ce să le recomande pentru a ține
cancerul la distanță.
—
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii
medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și
inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife,
fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la
cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror
expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical
și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui
pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Surse:
●
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33538338/
●
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
●
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
