Vasul de pasageri „Tudor Vladimirescu” a avut ca oaspeţi de seamă pe Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959, pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Vaporul Tudor Vladimirescu FOTO: C. Mazilu
În
dreptul Palatului Navigaţiei din Galaţi este ancorată lângă un ponton nava „Tudor Vladimirescu”. Vasul este decanul de vârstă al flotei fluviale române şi funcţionează
de 166 de ani.
Vasul a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la şantierele navale Granzdanubius de lângă Budapesta (Ungaria), iar primul său nume a fost „Croaţia”. Era un remorcher cu zbaturi şi propulsie cu abur, dotat cu o maşină cu abur de ultimul tip pentru acea vreme.
Este decanul de vârstă al flotei fluviale române şi funcţionează de 167 de ani. A prins toate evenimentele importante ale statului român: Unirea Principatelor, Independenţa, perioada comunistă şi Revoluţia din decembrie 1989.
Aflată în dotarea trupelor austro-ungare în perioada Primului Război Mondial, aceasta şi-a făcut cu prisosinţă datoria, iar după anul 1919, nava a intrat în patrimoniul autorităţilor române ca pradă de război, numele fiindu-i schimbat în „Sarmisegetuza”.
Imediat după aceea, a intrat în Şantierul Naval de la Turnul Severin, unde remorcherul a devenit navă de pasageri, dobândind următoarele caracteristici principale: lungime – 59,44 metri, lăţime – 7,50 metri, pescaj – 1,70 metri, viteză – 18,5 km/h. Astfel a intrat în clasa de pasagere fluviale a căror propulsie este asigurată de zbaturile acţionate de maşinile cu aburi cu dublă expansiune, o raritate în transporturile navale contemporane.
Regele Ferdinand şi Regina Maria, oaspeți de seamă
Printre pasagerii celebri care au făcut croaziere la bordul acestei nave au fost Regele Ferdinand şi Regina Maria, mareşalul Gheorghe Averescu, regele Carol al II-lea şi principele Mihai.
Vasul este ancorat lângă Palatul de Navigație FOTO: C. Mazilu
În anul 1923, în urma unor modernizări şi reamenajări, nava cu abur şi zbaturi „Sarmisegetuza” a fost rebotezată, primind denumirea de „Grigore Manu”, cel care pusese bazele Flotei Fluviale din România.
Vasul circula pe relaţia Sulina – Turnu-Severin, cu punct de oprire şi portul Galaţi. În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, „Grigore Manu” este transformat în navă sanitară, aducând şi răniţi din zona Odessa la spitalele din Galaţi.
Motorul Navei Tudor Vladimirescu FOTO: Cornelia Mazilu
A fost rebotezată „Tudor Vladimirescu”, în anul 1954, şi refăcută complet în şantierul naval de la Orşova (Mehedinți) păstrându-se doar corpul, maşina cu abur, vinciul ancorei şi zbaturile, restul fiind modernizat şi reamenajat după planurile inginerilor S. Geafer, C. Lita şi E. Boshitz.
Modificările esenţiale aduse au mărit simţitor capacitatea de transport pe punte şi în saloane, vasul putând transporta 250 de pasageri într-o cursă. În plus, sălile de restaurant situate la pupa şi la prova asigurau servitul mesei pentru 170 de turişti într-o singură serie.
Potrivit istoricilor, vasul Tudor Vladimirescu a făcut o cursă de protocol de grad zero, în 1959, când la bordul său au poposit liderii comunişti Nichita Hrusciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Dormitorul Navei Tudor Vladimirescu FOTO: Cornelia Mazilu
Între anii 1965 și 1981, decanul de vârstă al flotei fluviale române a parcurs aproximativ 200.000 de kilometri, transportând peste 240.000 călători. Nava putea adăposti un număr de 250 de turişti, putea servi 170 de turişti la o singură serie şi avea 26 de dormitoare.
Turişti din Marea Britanie, Franţa, Germania veneau deseori în România tocmai pentru a se plimba cu acest vas în Delta Dunării în perioada mai – septembrie şi de-a lungul Dunării în celelalte perioade ale anului.
După Revoluţie, nava este folosită ca restaurant plutitor şi mai are ieşiri ocazionale pe Dunăre.
În prezent, nava „Tudor Vladimirescu” aparţine Navrom, este ancorată în portul Galaţi, participă la parade şi poate fi închiriată contra cost.
