Noua generație de medicamente pentru obezitate produce schimbări ample în industria farma, dar are ramificații și în alte zone ale economiei, unele companii „suferind” în urma stilului de viață sănătos al pacienților.
Medicamentele pentru obezitate influențează cheltuielile consumatorilor
Anumite tratamente pentru obezitate vin cu beneficii colaterale pentru pacienți, Wegovy fiind aprobat de FDA în SUA, luna trecută, pentru pacienții supraponderali diagnosticați cu afecțiuni ale inimii, subliniază analistul XTB România Claudiu Cazacu. În același timp, unii pacienți au observat o reducere a dorinței de a consuma alcool, tutun sau chiar alte substanțe, conducând astfel la schimbări ale stilului de viață.
Astfel, medicamentele care activează receptori GLP-1 (cu rol în reglarea apetitului) au, la rândul lor, efecte adverse asupra afacerilor unor companii din industria fast-food, asupra furnizorilor de programe pentru slăbit sau chiar asupra comportamentelor de gambling.
Pe seama proiecțiilor curente, utilizarea clasei de tratamente GLP-1 ar putea crește exponențial. Potrivit estimărilor noastre, piața ar putea ajunge la aproape 100 de miliarde de dolari până la finele deceniului, deși este dificil de estimat în ce măsură competiția va diminua prețul tratamentului care ajunge până la aproape 1.000 de dolari/lună în prezent.
Spre comparație, pentru industria „gestionării durerii”, care include analgezice și antidepresive, Morgan Stanley anticipează 24 milioane de pacienți in 2035 și Goldman Sachs vede între 10 și 70 de milioane de americani tratați în 2028. Transformările ar ajunge, astfel, să aibă efecte la scară macroeconomică, având în vedere prevalența de peste 40% a obezității în rândul americanilor, subliniază Claudiu Cazacu.
Trendurile sunt îngrijorătoare la nivel global, în contextul în care proiecțiile realizate de World Obesity Federation indică pierderi de 4,3 trilioane de dolari anual în 2035 din cauza obezității, 51% din populația globului intrând la categoria „supraponderal” sau „obez”. Creșterile mai rapide s-ar petrece în țările cu venituri reduse.
Mai puține zile de concediu medical, o mai mare productivitate a muncii și un nivel mai ridicat de fericire personală ar avea impact asupra economiei. Cu încrederea în sine impulsionată, nivelul de activitate – atât profesională, cât și cea din timpul liber – ar crește semnificativ. În SUA, productivitatea ar crește, iar economia ar avansa mai rapid.
Potrivit unui raport Goldman Sachs, în funcție de scenarii, avansul suplimentar ar fi de 0,4% din PIB pentru 30 de milioane de pacienți sub tratament și ar ajunge la 1% din PIB pentru 60 de milioane de utilizatori, ceea ce, la orizontul anului 2028, ar putea însemna peste 300 de miliarde de dolari.
În estimarea noastră, din 2025 până în 2030, economia americană ar putea câștiga aproape 900 de miliarde de dolari în scenariul mediu de utilizare a clasei noi de medicamente, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Stilul de viață sănătos dăunează grav unor companii de pe bursă
Cheltuielile celor aflați sub tratament tind să migreze dinspre mâncare spre zona de fitness și stil de viață sănătos. Cu cât numărul celor tratați va crește, cu atât efectele ar fi mai pronunțate. Deși este încă devreme pentru a izola motivele sau a pune pe seama noilor medicamente observațiile, se poate detecta pe bursa din SUA o tendință de slăbiciune relativă în cazul unor companii din industria fast-food. Indicele S&P500 a avansat cu 7,9% în 2024.
Acțiunile McDonald’s au scăzut, însă cu 7,9% de la începutul anului. Restaurant Brands, unul din cele mai mari lanțuri din lume (deține branduri precum Burger King și Popeye’s) a scăzut cu 3,9% anul acesta, și urmează să raporteze rezultatele trimestriale pe 30 aprilie.
Wendy’s, în revenire după anunțul setării dinamice a prețurilor care a dus la proteste ale consumatorilor în rețelele sociale, a recuperat 10,5% din 4 aprilie, ajungând la plus 3,8% anul acesta. Yum Brands (KFC, Pizza Hut) este printre puținele titluri care depășesc indicele, cu un salt de 11% și noi recorduri istorice.
Industria produselor de slăbit se transformă, cu reorientarea unor firme ca Weight Watchers la prescrierea de medicamente prin achiziția operatorului de telemedicină Sequence. Săli de fitness din SUA oferă parteneriate cu clinici care prescriu tratamentele, dar oricum ele beneficiază în mod direct de creșterea interesului pentru mișcare.
Cursa începută de Novo Nordisk tentează și alte nume, pe lângă competitorul tradițional Eli Lilly. Zealand, de asemenea o companie daneză, a înregistrat o creștere de 73,7% a acțiunilor anul acesta și ar putea beneficia de pe urma unui medicament pentru ficat care are și efecte asupra obezității, cu rezultate clinice promițătoare, potrivit lui Claudiu Cazacu.
Altimune cu o capitalizare de 0,45 miliarde de dolari și Viking, cu o valoare bursieră de 8,3 miliarde de dolari, ambele cu sediul central în SUA, dezvoltă propriile lor tratamente săptămânale.
Amgen, având o capitalizare bursieră de 148,2 miliarde de dolari, încearcă să își facă loc într-un câmp aglomerat cu un produs injectabil cu frecvență mai redusă față de cele săptămânale și care ar avea efecte și după încetarea tratamentului. Totuși, mai este drum lung de parcurs, studiile fiind abia în faza 1.
Novo, care a crescut cu 25,9% anul acesta și 452,9% în ultimii 5 ani, va raporta rezultatele financiare ale ultimului trimestru pe 2 mai. Investitorii vor putea calcula mai ușor cât din banii consumatorilor au trecut din buzunarele industriei fast-food și de snacks-uri în cele ale producătorului danez, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.
