Așa arăta Baia Mare acum 100 de ani. Ce o leagă de celebrul haiduc Pintea VIDEO

Date:


Câteva fotografii din secolul trecut cu una dintre cele
patru străzi principale ale orașului Baia Mare ne transpun în urmă cu un secol.
Strada era cunoscută cu numele de „Strada Maghiară” și făcea legătura cu Poarta
Maghiară, situată lângă Turnul Măcelarilor.

Strada Crișan, 1880. FOTO Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Strada Crișan, 1880. FOTO Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Baia Mare, reședința județului Maramureș, este un oraș medieval, fiind atestat documentar
încă din 1329. În istoria orașului sunt cunoscute perioade tulburi, dar fiind
interesul pentru aurul din munții ce înconjoară orașul.

Muzeul de Istorie și
Arheologie Maramureș păstrează dovezi ale vieții din acele timpuri, însă de
la apariția fotografiei, astfel că dovezile se găsesc nu doar în documente, ci și în
imagini.

O stradă din Baia Mare, care în urmă cu 100 de ani era
una dintre cele patru străzi importante ale micului centru minier, a fost
surprinsă în imagini foarte vechi. Aceste instantanee ne transpun
în urmă cu 100 de ani, pe vremea când asfaltul nu era cunoscut încă, sau nu era
folosit la acest nivel, iar trăsura era mijlocul principal de transport.

„Strada Maghiară”, cu birouri avocățești și sedii de bancă

Fotografiile sunt din colecția Muzeului Județean de Istorie
și Arheologie Maramureș și sunt realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
secolului al XX-lea.

Strada Crișan, anii 1900. FOTO Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Strada Crișan, anii 1900. FOTO Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș

Strada Crișan, cunoscută
odinioară sub numele de
«Strada Maghiară» este cea de a
patra stradă adiacentă pieței centrale. În perioada Evului Mediu aceasta era
calea de acces către Poarta Maghiară (Poarta de Sud), una dintre cele două
porți mari ale orașului, dar și cea mai vulnerabilă, cea mai expusă pericolelor
venite din afară. Această poartă era străjuită de Bastionul Măcelarilor (Turnul
Mare Rotund), singurul martor important al vechii centuri de apărare a orașului
care dăinuie și azi
”, explică muzeografa Lucia Pop.

Turnul Măcelarilor este cunoscut și pentru asocierea cu
locul unde și-a pierdut viața celebrul haiduc Pintea, fiu al Maramureșului. Acesta a murit într-o
bătălie contra curuților, la poarta de sud, respectiv lângă Turnul Măcelarilor,
pe 13 august 1703.

Turnul Măcelarilor din Baia Mare FOTO Angela Sabău

Turnul Măcelarilor din Baia Mare FOTO Angela Sabău

Potrivit documentelor istorice, acolo unde azi se află
Piaţa Izvoarele era Poarta de Sud a cetăţii, iar Bastionul Măcelarilor făcea
parte dintr-o serie de turnuri care aveau rol în apărarea cetăţii. Bastionul
Măcelarilor era parte din aşa-numita poartă „Maghiară”, situată aproximativ pe
locul actualei pieţe agroalimentare, care era una dintre intrările importante
în Baia Mare.

Strada cu cele mai multe sedii de firme și birouri avocățești

Dacă celelalte trei străzi principale din oraș erau
importante din punct de vedere administrativ, economic sau comercial, la
sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea,
strada Crișan era căutată de băimăreni în principal, atunci când aveau nevoie
de un avocat, când apelau la serviciile băncilor sau când aveau probleme cu
justiția (cu excepția celor care locuiau sau munceau pe această stradă).

Pe de
altă parte, aici erau și sedii de importante instituții, de cluburi
intelectuale sau sportive (Clubul Sportiv Tricolor), cabinete medicale sau
birouri notariale.

Carte poștală, începutul secolului XX. FOTO Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie

Carte poștală, începutul secolului XX. FOTO Colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie

Puțini băimăreni
știu că edificiul de la nr. 13, de curând restaurat, este cea mai veche grădiniță
din oraș (azi, Grădinița cu program prelungit
«Ion Creangă»). Clădirea, construită prin anii 1889, a fost donată «urbei prin
testament» de către proprietarul acesteia, iar ulterior (1893) a aparținut Liceului
de fete și, probabil deja găzduia grădinița, destinație pe care o păstrează
fără întrerupere și astăzi
, mai explică
muzeografa.

În timp au survenit schimbări în structura fațadei cum ar
fi deschiderea unei porți de acces în gangul porții, în anul 1936.

În același domeniu
educativ, Gimnaziul catolic/Gimnaziul Superior de Stat, poziționat chiar la
începutul străzii, are un interesant parcurs istoric ca instituție, iar ca
edificiu este unul dintre cele mai vechi din nucleul medieval (construit de
iezuiți între 1748-1750). Pe peretele vestic, dinspre strada Crișan, se află o
emblemă heraldică ce redă în basorelief portretul episcopului de Nitra
(Mattyasovszky László, 1696-1705)
”, mai arată muzeografa Lucia Pop.

Club al intelectualilor băimereni, cu sediul pe strada Crișan

Un alt edificiu important este sediul Casinei
Intelectuale, un fel de „club” al intelectualilor băimăreni, foarte bine
organizat. Numărul membrilor, spre exemplu în anii 1930, varia între 100-150,
arată documentele.

Foto Muzeul de Art Baia Mare

Foto Muzeul de Art Baia Mare

Această clădire a
fost ridicată în anul 1834, iar
în perioada interbelică a găzduit o bună bucată
de vreme Muzeul Orășenesc Baia Mare
. Mai amintim impunătorul edificiu al
Judecătoriei de Ocol (nr. 3), construit în anul 1896, ulterior al Tribunalului,
azi Secția I Civilă
”, mai arată muzeografa.

Aici erau foarte multe cabinete de avocații și sedii de
bănci, mai ales în primele decenii ale secolului al XX-lea.

Strada Crișan în prezent FOTO baiamare.net

Strada Crișan în prezent FOTO baiamare.net

Trebuie să recunoaștem
că avocații erau foarte importanți și chiar aveau de lucru; astfel, o bună
parte dintre ei ocupau și importante funcții în conducerea orașului sau erau
oameni politici (av. dr. Bohățiel Coriolan-senator, av. dr. Teofil Dragoș,
prefect, om politic) sau erau fondatori, președinți de bănci, care nu erau
puține în Baia Mare. Iată câteva dintre băncile care își aveau sediul pe strada
Crișan: Banca Economică S.A. Baia Mare, Banca Poporală
«Plugarul» (av. dr. Manu Gheorghe-președinte, director și
juristconsult), Banca Poporală «
Gutinul», Banca de Credit din Baia Mare”, mai explică Lucia Pop.

Fotografiile și cărțile poștale prezentate
sunt singurele din colecția muzeului care au ca tematică strada Crișan de acum
100 de ani, privită aproximativ din același unghi.

Din toate se vede că strada a fost mai puțin circulată comparativ cu celelalte;
totuși, într-una din imagini, doi oamenii stau la fotografiat într-o frumoasă
zi de iarnă, ceea ce nouă ne place foarte mult
”, mai arată ea. 



Source link

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Share post:

STIRI POPULARE

MAI MULTE STIRI
Related