Ioan Robu este primul primar al Aradului din România Întregită. Este un personaj care a rămas în istorie datorită faptelor sale. Nu a fost dat uitării, mormântul lui fiind periodic îngrijit de elevi .
Primarul era descris ca un om mic de statură FOTO Cristian Stoica
Ioan Robu a condus Primăria Aradului timp de 8 ani, în două rânduri, între 1919-1926 și 1927-1928.
Despre dr. Ioan Robu se spunea că în vreme de război
a purtat spadă de voluntar în Armata Română, iar în vreme de pace și-a pus
priceperea sa aleasă în slujba acestui oraș ca cel dintâi primar român, care a
avut să lupte cu toate greutățile, inerente unor asemenea începuturi.
Profesorul Cristian Stoica spune că Ioan Robu a văzut lumina zilei la Hălmagiu (Arad), în 30
ianuarie 1883. A fost fiul notarului Nicolae Robu (1829-1922) și al
Alexandrei Dobrincu. Ioan Robu a mai avut doi frați, pe Nicolae, care va ajunge medic în județul
Hunedoara, și pe Dimitrie.
Soția lui Ioan Robu FOTO Cristian Stoica
Avocatul Ioan Robu a avut, cu soția sa Valeria, doi
copii: o fată Viorica și un băiat Ionel (1911-1978). Pe lespedea de mormânt a
soților Robu este trecut și numele fiului „prof. docent dr. ing. Ioan Viorel
Robu, om de știință și patriot român”, acesta fiind înmormântat în același loc
cu părinții săi.
Viitorul primar ia hotărârea să urmeze o carieră
juridică. „Și-a luat licența de advocat în Cluj și s-a stabilit în Hălmagiu,
unde l-a prins războiul”, după cum era notat în „Biserica și Școala”.
Odată cu începutul Primului Război Mondial, Ioan
Robu este mobilizat în cadrul armatei austriece, fiind distins în primul an de
război cu ordinul „Signum Laudis” pentru fapte de arme.
În lagărele rusești
Ajunge în prizonierat în lagărele rusești de la Tomsk
și Cernobâl. Organizează la Darnița Corpul Voluntarilor Români Ardeleni și
Bucovineni de la Darnița. Este trimis de Serviciul prizonierilor români din
Rusia pentru a găsi prizonierii români care se aflau în diverse lagăre, fabrici
și în alte locuri, pentru organizarea acestora și oferirea unor condiții cât
mai bune de trai până la repatrierea lor.
„Regimentul 6 Vânători, în frunte cu colonelul
Pirici, va intra în orașul nostru în 17 mai 1919. Este momentul în care
administrația va fi preluată de români. Consiliul Diligent este cel care îl va
numi în funcția de primar pe dr. Ioan Robu”, spune profesorul Cristian Stoica.
Activitatea de la primărie
Perioada în care a condus Primăria Aradului a fost
marcată de o aplecare spre domeniul cultural, materializată prin achiziționarea
mai multor tablouri care au îmbogățit pinacoteca Palatului Cultural.
Primarul
aprobă de asemenea realizarea de către un pictor a portretelor Regelui
Ferdinand și a Reginei Maria, acestea fiind pictate în mărime naturală.
Participă în iulie 1920, alături de Vasile Goldiș și
alți fruntași arădeni, la o întâlnire, în care se stabilește reînființarea
Asociațiunii Naționale Arădene pentru cultura poporului român.
Într-un articol din noiembrie 1920 este prezentat
modul de lucru din Primăria Aradului: „Publicul s-a obicinuit în vremea din
urmă a se adresa în toate afacerile ce are de rezolvat la primărie direct
primarului, răpind acestuia timpul și împiedicându-l în rezolvarea afacerilor
ce cad în atribuția sa de conducător al primăriei”.
Pentru a ușura activitatea primarului sunt numite
persoane responsabile cu „chestii de
pașaport, chestii industriale și pentru certificate de trasarea graniței,
chestii de încartiruiri și repatrieri, chestii de dare, spital și azil de copii
etc.”.
La Arad, Ioan Robu a locuit într-un apartament
situat într-un imobil de pe strada Tudor Vladimirescu, la nr. 17-19.
Pentru meritele sale, dr. Ioan Robu a fost distins
cu ordinul „Coroana României” și „Steaua României” în grad de ofițer.
Studii despre viața și activitatea primarului Robu
au mai fost publicate de cercetătorii Felicia Aneta Oarcea și Victor Cațavei.
Răsfoind ziarele vremii, găsim mai multe prezentări
făcute primarului Ioan Robu, care descriu atât aspectul fizic, cât și
personalitatea acestuia.
,,Mic de statură… era o persoană care te captiva la
primul moment de întâlnire. Om manierat, plin de inteligență, stăpânit de un
spirit vioiu, te simțeai bine și fericit să petreci câteva ore în societatea
lui”, așa era caracterizat fostul primar în revista ”Biserica și Școala”.
Venirea acestuia la primărie este prezentată pe
prima pagină a ziarului ”Voința poporului”, din 10 septembrie 1930, astfel: „Într-o zi însă apare un ofițer tinerel chipeș și cu
fața zâmbitoare. Se prezentă în anticamera primăriei și zice unui domn, nu-mi
aduc aminte cui: <Sunt dr. Ioan Robu, primarul denumit al Aradului>. Dr. Robu fu
condus în biroul primarului și cei doi români de la primărie fug la el să îl
felicite și să-i stea într-o ajutor”.
Sfârșitul
Profesorul Cristian Stoica de la Școala Profesională Astra mai spune că înmormântarea celui care a fost primarul Aradului, Ioan
Robu, a avut loc în 8 septembrie 1930.
Un catafalc a fost așezat în fața primăriei, iar un sobor format din șapte preoți a oficiat slujba de înmormântare: „Apoi
sicriul de metal, care conținea corpul regretatului Dr. Robu, a fost depus pe
un dric tras de 6 cai negri… Muzica militară a intonat o rugăciune funebră, o
companie de soldați a dat onorurile militare și defunctul a plecat pe calea cea
din urmă”.
Au fost prezenți la înmormântare Vasile Goldiș,
Iustin Marșieu, prefectul județului, Cornel Luțai, primarul orașului, col. H.
Laugier.
În data de 19 ianuarie 1932, Primăria Arad a alocat
suma de 9.000 lei pentru realizarea portretelor a trei foști primari ai
Aradului: dr. Ioan Robu, dr. Ștefan Anghel și dr. Cornel Luțai. Acestea au fost
pictate de Carol Wolff.
Profesorul Stoica a luat inițiativa
Profesorul Cristian Stocia mărturisește că, aflând din
relatarea de pe rețelele sociale a lui Mihai Vârtaci de starea nu tocmai bună
în care se afla mormântul lui Ioan Robu, a luat hotărârea să facă curățenie la
locul de veci al fostului primar.
O parte dintre elevii care au curățat mormântul FOTO Cristian Stoica
„Elevii Școlii Profesionale Astra au curățat
crucea, locul de veci și au vopsit gardul împrejmuitor. Deoarece textul gravat
pe cruce nu mai era lizibil, acesta a fost rescris gratuit de iconarul și
pictorul de biserici Pavel Ștefan Cosma. Pe cruce este gravat următorul text: «Advocat
Dr. Ioan Robu, născut în Hălmagiu, a trăit 46 ani și a decedat la 6 septembrie
1930. A fost primul Primar al Aradului românesc și a slujit cu cinste și
pricepere 8 ani în această calitate, fiind ales prin sufragiul populațiunei de
două ori. Suflet bun și drept, binecuvântată să-ți fie pomenirea! Această cruce
s-a ridicat de către iubitoarea lui soție, Valeria»”, mai adaugă profesorul.
Crucea fostului primar a fost sfințită de un sobor
de preoți. Delegați din partea Centrului eparhial cu binecuvântarea
Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, cu
purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Dr. Emilian Crișanul, Episcop vicar
, la acest eveniment au fost pr. Gheorghe Gligor, Vicar eparhial și pr. Silviu
Nicolae Faur consilier administrativ-bisericesc alături de pr. Petru Ursulescu
de la Parohia Micalaca Nouă Pasaj și pr. Tiberiu Brad de la parohia Țela. Soborul de preoți a făcut și slujba
parastasului pentru familia fostului primar Robu.
Din asistență au făcut parte printre alții istoricul
Doru Bogdan, arheologul Eugen. D. Pădurean alături de cadre didactice și elevi
ai Școlii Profesionale Astra.
Imaginea 1/6:
Ioan Robu 8 jpg
