Cea mai dificilă parte ar putea fi gestionarea așteptărilor din propria țară, susțin diplomații și analiștii.
În timp ce Rusia își intensifică atacurile aeriene și face noi progrese pe câmpul de luptă în războiul său împotriva Ucrainei, la mai bine de doi ani de la invazia la scară largă, nu se întrevede niciun sfârșit. Iar opțiunile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la ce să facă în continuare – ca să nu mai vorbim de cum să câștige războiul – variază de la rău la mai rău, scrie piblicația americană Washington Post.
Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta nimic mai puțin decât returnarea întregului său teritoriu, inclusiv a terenurilor ocupate de Rusia din 2014. Dar, având în vedere că liniile de luptă s-au schimbat puțin în ultimul an, o eliberare militară a teritoriilor din estul și sudul Ucrainei ocupate temporar în prezent de Rusia – aproximativ 20% din teritoriul țării – pare din ce în ce mai puțin probabilă.
Negocierile cu dictatorul rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului, pe care Zelenski le respinge, atâta timp cât trupele ruse rămân pe pământ ucrainean, sunt toxice din punct de vedere politic. Publicul ucrainean se opune categoric cedării de teritoriu, iar Putin nu a aratat nicio dorință de a accepta altceva în afară de capitularea Ucrainei în fața cererilor sale.
Lupta a ajuns într-o fundătură
Statu quo-ul este groaznic. Lupta a ajuns într-o fundătură. Dar nici o încetare a focului nu este o opțiune, spun ucrainenii, pentru că nu le-ar oferi rușilor decât timp să-și consolideze forțele.
Oficialii ucraineni și occidentali cred că Zelenski este în mare parte blocat. Ajutorul din Statele Unite a fost blocat de republicani în Congres de câteva luni. Avioanele de luptă F-16 promise anterior sunt de așteptat să sosească în Ucraina la sfârșitul acestui an, dar în număr limitat, ceea ce înseamnă că nu vor face diferența. Țările NATO încă dau dovadă de reținere în acordarea ajutorului, așa cum o demonstrează, în special, discuțiile recente după ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că țările europene nu ar trebui să excludă posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina.
“Cum va iesi Zelenski din aceasta situatie? Habar n-am. Și bineințeles că mă îngrijorează”, a declarat WP un parlamentar ucrainean sub condiția anonimatului.
Cel mai dificil lucru pentru Zelenski va fi gestionarea așteptărilor propriei sale țări. Sprijinul său în rândul ucrainenilor rămâne ridicat, dar după doi ani de război pe scară largă și de pierderi, „solidaritatea slăbește”, a spus un diplomat occidental la Kiev.
„Toată lumea vrea soluții rapide, dar toată lumea a înțeles că nu vor exista soluții rapide”, a spus un oficial ucrainean de rang înalt.
Acesta ar fi trebuit să fie un an electoral pentru Zelenski, dar constituția Ucrainei interzice alegerile cât țara se află sub legea marțială, iar unii oficiali se tem că Federația Rusă va încerca să-l declare ilegitim pe Zelenski dacă acesta va avea un mandat mai lung decât mandatul său ales de cinci ani, chiar dacă Putin e cu musca pe căciulă în privința asta.
Zelenski va trebui, de asemenea, să-și îndeplinească propria promisiune, pe care o repetă în mod regulat, de a readuce Ucraina la granițele ei din 1991, inclusiv Crimeea.
„Oamenii deștepți știu că acest lucru nu este realist”, a spus parlamentarul ucrainean, adăugând că conducerea politică „va trebui să ajusteze această retorică la un moment dat”.
Kievul se pregăteşte acum pentru posibilitatea ca ajutorul din partea Statelor Unite să fie tăiat
Pesimismul cu privire la şansele Ucrainei pe câmpul de luptă a crescut în ultimele luni, pe măsură ce forţele ruseşti au recâştigat iniţiativa pe câmpul de luptă, în mare parte din cauza faptului că ucrainenii duc lipsă de trupe şi muniţie.
Ucraina se bazează pe partenerii săi occidentali pentru arme, dar un pachet de securitate de 60 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite este blocat în Congres de şase luni. Între timp, guvernul ucrainean se străduieşte să rezolve problema lipsei de personal, în timp ce măsurile de mobilizare a mai multor soldaţi au divizat societatea.
Kievul se pregăteşte acum pentru posibilitatea ca ajutorul din partea Statelor Unite să fie tăiat. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a declarat recent că pachetul ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare, dar se aşteaptă ca acesta să fie supus unor revizuiri, cum ar fi, poate, acordarea banilor sub formă de împrumut, ceea ce s-ar adăuga la datoria deja uriaşă a Ucrainei.
Chiar dacă ajutorul este aprobat în curând, întârzierea a trimis un semnal clar că asistenţa viitoare nu este garantată, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA din acest an.
De asemenea, oficialii se tem că Europa nu are capacitatea de producţie pentru a compensa un deficit al SUA, în special în ceea ce priveşte muniţia de artilerie şi de apărare aeriană – cele mai mari nevoi ale Ucrainei.
Zelenski a declarat că Ucraina prioritizează producţia internă, dar până acum realizează doar o mică parte din nevoile sale, în timp ce forţele ruseşti trag acum de şase ori mai mult decât ucrainenii de-a lungul liniei de front.
“Uitaţi, am rămas fără muniţie deja de jumătate de an. Cel puţin nu suficientă”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt. “Ei bine, va fi mai rău. Şi ce dacă? Ce alte opţiuni există? Dacă partenerii care au promis să ne dea muniţie nu ne-o dau, bineînţeles că situaţia se înrăutăţeşte. Dar imaginea SUA se va înrăutăţi în lume”, a avertizat el.
“Ucraina nu are puterea de a întreprinde o nouă ofensivă”
În urmă cu un an, starea de spirit de la Kiev era prudent optimistă, în timp ce Ucraina pregătea o contraofensivă de amploare cu tancuri moderne şi vehicule de luptă proaspăt furnizate de partenerii occidentali. Dar acel asalt nu a reuşit să obţină câştiguri semnificative, iar noile arme nu s-au dovedit a fi decisive.
Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei care vizează infrastructura militară şi logistica, cum ar fi depozitele de petrol, s-au intensificat, dar forţele Kievului sunt încă sub presiune de-a lungul liniei frontului şi în ultima vreme au fost împinse înapoi.
Ucrainenii s-au resemnat la gândul că va fi un război lung. Unii luptă încă din 2014, când Rusia a alimentat pentru prima dată conflictul în estul Ucrainei.
“Ucraina nu are puterea de a întreprinde o nouă ofensivă”, a declarat un ambasador occidental. “Există două scenarii. Un scenariu este ca ei să primească sprijin pentru a menţine liniile defensive. Al doilea este că nu există suficient sprijin şi Ucraina se va apăra oricum, cu disperare şi cu mai puţini oameni”, a rezumat ambasadorul.
Dacă Kievul se va confrunta anul acesta cu forţele ruseşti cu un sprijin inadecvat, a mai avertizat diplomautul, se vor înregistra mai multe victime şi pierderi teritoriale, ceea ce va pune Ucraina pe picior greşit.
Ucraina și partenerii săi ar trebui să se pregătească pentru 2025 ca pentru „un alt an de război, nu negocieri de pace”, crede ambasadorul.
„Dacă Occidentul dorește pace, ar trebui nu numai să răspundă nevoilor actuale ale Ucrainei, ci și să folosească anul 2024 pentru a oferi Ucrainei tot ce are nevoie pentru a trece la ofensivă și a obține un succes semnificativ în 2025”, a adăugat el.
Lipsă de trupe de-a lungul liniei frontului
Cu toate acestea, Kievul trebuie să răspundă singur unor nevoi. Comandanții din teren raportează o lipsă de trupe de-a lungul liniei frontului, în special infanterie desfășurată în poziții avansate pe linia frontului. Comandamentul militar a insistat asupra unei mobilizări la scară largă, dar Zelenski și-a exprimat îndoielile, chiar și în ciuda informațiilor despre planurile Moscovei de a convoca încă 300.000 de soldați.
Recent, Zelenski a semnat o lege care a redus vârsta minimă de recrutare în Ucraina la 25 de ani, dar a spus că nu va exista mobilizarea a aproximativ 500.000 de militari în plus, așa cum a propus fostul comandant șef al Forțelor Armate, Valeri Zalujnăi. Noul comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, Oleksandr Sprski, a declarat că cifra de 500.000 a fost „redusă semnificativ” după un audit de personal. Între timp, au fost aduse mii de amendamente la proiectul de lege privind mobilizarea.
Un alt diplomat occidental de la Kiev a spus că Zelenski și parlamentul ucrainean joacă „ping-pong politic” asupra mobilizării, deoarece este nepopulară. Deși mii de oameni s-au oferit voluntar să lupte la începutul invaziei rusești, puțini dintre cei care nu au plecat încă pe front vor să o facă acum.
“Nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea în această etapă. Dar va trebui făcută. Adică, nu poate continua așa. Aud de oameni din prima linie care pur și simplu nu își pot asuma. Și atunci când se întorc, vin aici în vacanță și îi văd pe toți tinerii ăștia care ar putea fi acolo, aș fi revoltat de asta. Așa că ai și tensiune socială din cauza asta”, a spus diplomatul sub condiția anonimatului.
Mobilizarea pe scară largă va crea și probleme economice
Banii pentru salariile soldaților nu pot veni direct din ajutorul extern, iar unele industrii se confruntă deja cu deficit de forță de muncă. Economia ucraineană este sub presiunea atacurilor aeriene constante ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice, care descurajează și investițiile străine.
Deci, cât timp va putea Ucraina să reziste stării de război, se întreabă WP. Legiuitorul ucrainean a afirmat că țara nu va rezista la status quo încă zece ani. Alții, însă, cred că războiul ar putea dura și mai mult.
„Este un gând neplăcut, dar când cineva spune că poate dura zeci de ani, nimeni nu neagă”, a spus Timofiy Mylovanov, profesor la Școala de Economie din Kiev și fost ministru al guvernului ucrainean.
„Nimeni nu va ceda un teritoriu, dar oamenii înțeleg că poate dura mult să-l recupereze. În ce formă se poate întâmpla asta? Aici părerile diferă. Un război prelungit care se va sfârși în cele din urmă cu victorie? O prăbușire bruscă a structurii de putere în Rusia? O contraofensivă de succes? Dar pentru aceasta este nevoie de un sprijin complet diferit de cel pe care îl are Ucraina acum”, a adăugat el.
