Bizara moarte a unui poet pe front, exact cum a prevestit-o în versuri. Istoria Regimentului 15 Dorobanţi Războieni

Date:


Batalionul 634 Infanterie
„Mareşal Józef Pilsudski“ din Piatra Neamţ a aniversat, pe 2 aprilie 2024, trei
decenii de la înfiinţare. Unitatea militară a purtat de-a lungul timpului mai
multe denumiri.

Trupe din Regimentul 15 Războieni, la o paradă militară FOTO Arhivele Naționale

Trupe din Regimentul 15 Războieni, la o paradă militară FOTO Arhivele Naționale

Istoria garnizoanei Piatra
Neamţ începe cu aproape un secol şi jumătate în urmă, la data de 1 ianuarie
1877, odată cu înfiinţarea Regimentului 15 Dorobanţi (în anul 1891, a primit
denumirea de Războieni), în baza decretului 2195 din 26 noiembrie 1876, semnat de
Regele Carol I.

Apoi, în timpul primei
conflagraţii mondiale ofiţerii şi ostaşii unităţii s-au remarcat în lupte
grele. Istoricul Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Naţionale Neamţ, a
detaliat într-o carte aspecte din timpul ostilităţilor. Regimentul, la
decretarea mobilizării, făcea parte din Divizia a 7-a a Armatei a IV-a Nord,
fiind comandată de generalul Prezan.

Avea un efectiv de 368 de ofiţeri
şi subofiţeri, soldaţi fiind 3. 321. Trupele încep operaţiunile în noaptea de
14 15 august 1916, la ora 21.00, trecând Carpaţii prin pasurile Bistricioara
(Prisecani – Tulgheş), Bicaz, Trotuş, Uz şi Oituz. Între primele unităţi ce
primesc ordin de luptă se află şi Batalionul I din regimentul pietrean, aflat
cu o companie de mitraliere la Valea Uzului de la sfârşit de 1915.

Pe 14 august 1916, batalionul
primeşte ordin de „a intra în avanposturi la Poiana Uzului, pentru a proteja
trecerea frontierei de către trupele române în noaptea ce vine“. Batalioanele
II şi III ale unităţii, aflate la Piatra Neamţ, primesc ordin, pe 19 august, să
plece în zona de operaţii şi trec, pe 24 august, munţii, alăturându-se Batalionului
I, aflat în apropiere de Miercurea Ciuc.

Pe 25 august, trupele
Diviziei a VII-a, în rândurile căreia se afla şi Regimentul 15 Războieni, atacă
oraşul menţionat, puternic apărat de inamic. După un bombardament de artilerie,
soldaţii au ocupat localitatea şi, firesc, apar primele jertfe, Nicolae
Vulovici (unul dintre principalii poeţi-militari creatori de versuri cu tematică
ostăşească şi patriotică), fiind primul ofiţer decedat. 

„Un glonte-n floarea din chipiu, În luptă mă izbească“

„Căpitanul poet Vulovici a căzut pe când comanda
compania I din Batalionul I, lovit de un glonte în frunte. A murit aşa cum a
dorit, dorinţă exprimată în carnetul de însemnări personale, în versurile sale:
« De-o fi să mor, Tu, Doamne, Dă-mi o moarte vitejească, Un glonte-n floarea
din chipiu, În luptă mă izbeasc㻓
, a
consemnat profesorul Gheorghe Radu.

Regimentul 15, fotografie de epocă FOTO Wikipedia

Regimentul 15, fotografie de epocă FOTO Wikipedia

Apoi, pe 2 septembrie,
trupele încep marea ofensivă din munţii Harghitei de Nord şi la sudul acestora.
Regimentele 15 Războieni şi 4 Vânători eliberează localitate după localitate,
printre care şi Vlăhiţa, iar după zile şi nopţi de aprige lupte, frontul
Armatei de Nord se stabilizase, în 10 septembrie, pe linia Ibăneşti – Măgheruş
– Cristurul Secuiesc, la 10 kilometri de Sighişoara.

Pe 20 septembrie, ofensiva a
încetat, începând retragerea pentru apărarea „Porţilor Moldovei“. Batalionul I
din Regimentul 15 se distinge prin acte de eroism în defileul Tuşnad şi văile
Trotuşului. Comandantul acestuia, maiorul Ştefan Mihăilescu se remarcă prin oprirea
unei ofensive a unui regiment de cavalerie bavarez, dar avea să moară, pe 13
octombrie, secerat de gloanţele unei mitraliere.

La mijloc de noiembrie 1916,
divizia este trimisă în Argeş, pentru a apăra Bucureştiul. Din regiment pleacă
numai Batalionul I, iar la 16 februarie 1917 documentele arată că mai rămăseră
circa 300 de oameni, din cei 3. 321 câţi erau la începutul războiului. Trupele care
au supravieţiut au fost cantonate la Fundul Răcăciuni, pentru refacere şi au
intrat din nou în luptă în ostilităţiule din zona Oituz.

Revenind în prezent, Batalionul 634 Infanterie Piatra Neamţ a primit numele
onorific „Mareşal Józef Pilsudski“ în cinstea omului politic (şef de stat între
1918-1922 şi ministru al apărării) şi ofiţer superior polonez. A fost un
apropiat al României şi un susţinător ferm al realizării alianţei defensive
polono-române, cu rolul de a apăra frontierele
celor două ţări împotriva acţiunilor revizioniste



Source link

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Share post:

STIRI POPULARE

MAI MULTE STIRI
Related

VIDEO. Incendiile din Regie: cine e de vină?

Cel puțin zece cămine din campusul studențesc Regie...

Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar

Hoteluri și ansambluri rezidențiale de lux în cele...

Ce ne enervează #19 – Clanul Meditatorilor

În această ediție ne strecurăm printre cicloane: Ashley,...