Județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România are, în mod paradoxal, resurse naturale extraordinare. Toate aceste resurse zac însă neexploatate, inclusiv nisipuri cuarțoase de cea mai bună calitate, și rezerve substanțiale de gips și ape sulfuroase.
Exploatația de la Hudești în vremurile bune FOTO Gheorghe Apătăchioaie
Județul Botoșani este considerat unul dintre cele mai
sărace din România, mai ales din cauza zonelor rurale, paupere dar și a
aparentei lipsă de perspectivă. În realitate, paradoxal, Botoșaniul este un
sărac județ bogat al Moldovei. Mai precis, are rezerve naturale deosebit de
prețioase, care i-ar putea aduce bunăstare. Doar o mică parte a acestor comori
naturale ale Botoșaniului, puțin cunoscute publicului larg, sunt însă
exploatate. Majoritatea zac îngropate sub tone de pământ, în zone marcate de
sărăcie și agricultură de subzistență.
„Sunt cele mai bune nisipuri cuarțoase din Europa“
Una dintre cele mai importante rezerve naturale ale
Botoșaniului sunt nisipurile cuarțoase din comuna Hudești, situată undeva în
apropiere de malurile Prutului, în nordul extrem al României. Sunt acele
nisipuri care au alimentat faimoasa industrie a sticlei și porțelanului din
municipiul Dorohoi. După analizele din perioada comunistă, dar și după cele din
1992, realizate de o echipă de francezi, nisipul cuarțos din Hudești este cel
mai bun din Europa.
Ce a mai rămas din exploatarea de la Hudești FOTO Cosmin Zamfirache
„A început exploatarea lor în perioada comuistă. Sunt o
adevărată bogăție, din ele se faceau cele mai bune obiecte din industria sticlei. Și francezii veniți prin ’92 au zis că sunt extraordinare”, spune
profesorul Gheorghe Apătăchioei din Hudești.
Primarul Viorel Atomei din Hudești, edil al
comunei din 1990, spune că aceste nisipuri au o puritate extraordinară. „Conţin
cuarţ în proporţie de 97%. Conţin o cantitate foarte mică de trioxid de fier,
ceea ce le face cu adevărat speciale şi valoroase”, adaugă Viorel
Atomei. În anii ’90, industria sticlei de la Dorohoi a dispărut, iar nisipurile
cuarțoase de la Hudești nu au mai fost exploatate.
Gipsul de la Păltiniș, o resursă încă virgină
La o distanță de aproximativ 20 de kilometri de Hudești,
în comuna Păltiniș, o zonă și mai nordică, tot pe malurile Prutului, se află o
altă resursă naturală importantă. Este vorba despre gips, un material utilizat
atât în construcții dar și în industria medicală. La Păltiniș sunt zăcăminte
importante, dar care nu au fost niciodată exploatate.
„Este unul dintre cele
mai pure zăcăminte din Europa, cu o puritate de 98,7%”, precizează Costel
Romanescu, primarul din Păltiniş.
Culmea, pe același zăcământ, de partea
cealaltă a Prutului, în Ucraina și Republica Moldova, gipsul este exploatat. În
România, doar în perioada comunistă s-au făcut planuri pentru fondarea unei
fabrici la Darabani.
Unul dintre cele mai fertile soluri
Tot la Botoșani se găsesc cernoziomurile de Mileanca,
printre cele mai fertile pământuri din România. Este de altfel una dintre resursele exploatate ale Botoșaniului.
Acestea se găsesc în zona Mileanca-Codreni,
județul Botoșani și este vorba un pământ foarte rodnic, dar pretențios. Oamenii
în vârstă spun că din aceste soluri s-au făcut producții record, mai ales la
grâu.
Tot la Mileanca era și grâul roșu, o resursă de lux pentru industria
patiseriei din Occident, la începutul secolului al XX-lea. O mostră se află pe
holurile Institutul de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi.
Tot în județul nord-moldav
se afla și singura mină de silex din România, în localitatea Miorcani, la
granița de nord a României cu Republica Moldova, tot pe malurile Prutului. Silexul era utilizat în industria sticlei. Ultima
galerie a fost închisă defintiv în 2007.
La acestea se adaugă și apele
sulfuroase, cu proprietăți medicinale confirmate oficial, la Hlipiceni. La
rândul lor, aceste ape sulfuroase sunt neexploatate.
