Pe 1 aprile, în 1866, lua ființă Societatea Literară Română, în 1881 se năștea poetul Octavian Goga, iar 1939, actorul şi regizorul Cătălin Naum. În aceeași zi, în 1941, avea loc Masacrul de la Fântâna Albă, iar în 1959 venea pe lume legendarul portar Helmut Duckadam, „eroul de la Sevilla“.
1866 – S-a înființat Societatea Literară Română
Societatea Literară Română, înființată la 1 aprilie 1966, s-a transformat (din 1/13 august 1867) în Societatea Academică Română, iar la 30 martie 1879 a devenit Academia Română.
1873 – Vasul cu aburi britanic RMS Atlantic s-a scufundat în Oceanul Atlantic
Scufundarea Vasului cu aburi britanic RMS Atlantic în largul insulei canadiene Nova Scoția din Oceanul Atlantic a dus la moartea a 547 de persoane.
1881 – S-a născut poetul, publicistul și politicianul român Octavian Goga
Octavian Goga, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare și activistă pentru drepturile românilor în Transilvania, s-a născut pe 1 aprilie 1881, la Rășinari (Sibiu), în acel moment în Austro-Ungaria.
Octavian Goga. FOTO Wikipedia
Într-un text autobiografic publicat în 1931 în ziarul „Rampa”, poetul a vorbit despre reperele formării sale.
„Dacă aş fi trăit într-o ţară în care ar fi respirat libertatea, aş fi făcut poate numai literatură. Vremea însă în care m-am născut şi poporul în care am trăit nu mi-au îngăduit luxul unui răgaz pe care greu mi-l puteam plăti… În casa noastră se făcea literatură. Se citea mult. Tatăl meu era un cărturar, iar mama publicase în 1880 multe poezii în revistele din Transilvania. Eram de 9 ani când am scris prima poezie, un fel de imn al libertăţilor împotriva ungurilor, o copilărească răsvrătire pe care am trimis-o tatei de ziua lui”, mărturisea poetul.
Profilul politic al lui Octavian Goga este însă unul controversat.
„Octavian Goga a fost un om politic şi demnitar al Statului Român (prim-ministru), care a promovat o politică profascistă, în care antisemitismul s-a aflat la loc de cinste. În calitate de prim-ministru a promovat în 1938,Legea prin care o treime din populaţia evreiască avea să-şi piardă cetăţenia şi deci protecţia din partea statului”, nota, în urmă cu doi ani, Institutul Elie Wiesel.
Octavian Goga a murit în 1938.
1939 – S-a născut actorul şi regizorul Cătălin Naum
Regizorul Cătălin Naum a fost unul dintre cei mai apreciaţi pedagogi din domeniul artei teatrale. Activitatea maestrului la Teatrul Podul, unde a format generaţii întregi de studenţi şi tineri actori, i-a desăvârşit statutul de profesionist.
Cătălin Naum a murit la 9 mai 2013. Personalităţi din domeniu precum Oana Pellea şi Ilinca Goia au transmis atunci mesajele lor de condoleanţe.
1941 – Masacrul de la Fântâna Albă
Se împlinesc 83 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, săvârșit la 1 aprilie 1941, în Bucovina de Nord unde trupele sovietice au ucis între 2.000 şi 4.000 de români, când încercau să treacă graniţa din URSS în România.
„La 1 aprilie 1941, câteva mii de români, chemaţi de dorul libertăţii, au pornit paşii spre Fântâna Albă, la frontieră. Dar pentru mulţi acest drum a fost fără întoarcere. Eram şi eu, împreună cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular şi am văzut cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost un adevărat masacru, un genocid. Ucigaşii au aşteptat cu degetul pe trăgaci până când mulţimea a ieşit la luminiş. Era o acalmie prevestitoare de rele. Paşii greoi îi purtau pe oameni spre un sfârşit fatal. Tricolorul din faţa coloanei flutura mândru, demonstrând dragostea de neam şi ţară a românilor Bucovineni”, rememora profesorul Gheorghe Mihailiuc, supravieţuitor al masacrului de la Fântâna Albă
Martorii locali au relatat că supravieţuitorii au fost torturaţi, executaţi sau îngropaţi de vii în morminte. Alţi supravieţuitori au fost luaţi pentru a fi torturaţi şi ucişi de către NKVD.
Ziua de 1 aprile a fost declarată de Parlamentul României zi naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
1944 – S-a născut Cornel Patrichi, actor, balerin şi coregraf
Cornel Patrichi ar fi împlinit astăzi 80 de ani. A fost unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi şi balerini din România, el fiind denumit „regele dansului în comunism“, ca urmare a relaţiei apropiate pe care o avea cu Nicu Ceauşescu.
După ce în 1962 a absolvit Liceul de Coregrafie, Patrichi s-a angajat ca prim balerin la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“, prilej cu care a apărut în revista „Cărăbuş“, ca mai apoi, în 1970, să treacă la Teatrul Fantasio. Cariera în teatru a mers mână în mână cu cea din televiziune, mai ales în 1973, atunci când a colaborat cu regizorul Alexandru Bocăneţ. Tot în acea perioadă l-a cunoscut pe Valeriu Lazarov care l-a rugat să îl ajute cu realizarea unor coregrafii pentru un film. „Valeriu Lazarov m-a chemat la televiziune şi m-a întrebat dacă aş putea să-i fac nişte coregrafii frumoase. Am lucrat câţiva ani. El a făcut un filmuleţ cu mine şi Salome, o cântăreaţă care câştigase Eurovisionul în acel an“, povestea Patrichi într-un interviu.
Cornel Patrichi a jucat şi în filme, dintre care amintim „The King of Communism: The Pomp & Pageantry of Nicolae Ceausescu“ (2002), „Detaşamentul Concordia“ (1980), „Melodii, melodii…“ (1978), „Gloria nu cântă“ (1976), „Alexandra şi infernul“ (1975), „Un august în flăcări“ (1974), „Veronica“ (1973), „Pentru că se iubesc“ (1972), „Pădurea pierdută“ (1971), „Balul de sâmbătă seara“ (1968), „De trei ori Bucureşti“ (1968) etc. Totodată, el a realizat coregrafii pentru producţii precum „Viraj periculos“ (1983), „Eu, tu şi Ovidiu“ (1977), „Bună seara, Domnule Wilde“, „Actorul şi sălbaticii“ (1975), „Cântecele mării“ (1971).
Cornel Patrichi a murit la 5 aprilie 2016, în București.
1959 – S-a născut Helmuth Duckadam, fost portar de fotbal la Steaua
„Eroul de la Sevilla“ împlinește 65 de ani. Helmuth Duckadam a intrat în istorie după ce a apărat patru penalty-uri într-o finală de cupă europeană.
Helmut Duckadam. FOTO Facebook Helmut Duckadam,
Se întâmpla acum 38 de ani, la 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez Pizjuán din Sevilla, unde campioana Spaniei, FC Barcelona, cotată cu prima șansă, era îngenuncheată de campioana României, Steaua București.
După ce Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, Steaua a devenit prima echipă din Estul Europei – și singura dintr-o țară comunistă – care a câștigat trofeul continental suprem.
„Astfel de momente le aştepţi o viaţă. Dar nu am avut emoţii. Eu nu m-am dus să cuceresc pământul spaniol, iar regele, din tribună, nu-mi promisese nicio maşină.Am mers acolo să le arătăm că ştim să jucăm fotbal şi să nu ne facem de râs. Noi nu aveam ce pierde. La fel cum e un portar la penalty-uri, nu are ce pierde, are numai de câştigat”, declara Helmuth Duckadam într-un interviu pentru Adevărul.
2003 – A murit actorul Mihai Mereuţă
Mihai Mereuță s-a născut pe 29 noiembrie 1924, în Botoşani, într-o familie de ţărani. După terminarea gimnaziului din localitatea natală, a pleacat la liceu, la Iaşi. S-a înscris, apoi, la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi, menţionează www.ziarulmetropolis.ro. În paralel, a urmat cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, unde a avut posibilitatea de a absolvi doi ani într-unul singur. După terminarea atât a Facultăţii de Filozofi e, cât şi a Conservatorului, în 1948, s-a angajat ca actor la Teatrul Naţional din Iaşi.
După Naţionalul din Iaşi, a ajuns la Teatrul din Ploieşti. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, a ajuns pe scena bucureşteană, conform www. cinemagia.ro.
A jucat alături de Ion Caramitru în piesa „Tineri căsătoriţi caută cameră”, alături de Mariana Mihuţ în „Interviu” şi alături de Toma Caragiu şi Margareta Pâslaru în „Opera de trei parale”. Anul 1967 îl găseşte la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografi că din Bucureşti ca profesor la clasa de actorie împreună cu Constantin Morozan.
A realizat numeroase roluri, lucrând cu importanţi regizori: Liviu Ciulei, în „Azilul de noapte” şi „Opera de trei parale”, Sanda Manu, în „Mincinosul”, Valeriu Moisescu, în „Casa cea nouă”, Tompa Gabor, în „Ivan Vasilievici”.
A mai jucat, pe scena teatrului bucureştean, şi în spectacolele: „Cabala bigoţilor”, „Infidelitate conjugală” etc.
Din 1991, după ce a ieşit la pensie, a continuat să interpreteze roluri în fi lm, să colaboreze la radio şi la televiziune.
Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa „Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii”, jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în regia lui Gelu Colceag.
A avut şi sute de roluri în piese radiofonice, precum: „Venea o moară pe Siret”, „Vama doctorului”, „Tinereţea lui Moromete”, „Sufl ete moarte”, „O lecţie de bun simţ”, „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”, „Maitreyi”, „Maşina Infernală”, „În vreme de război”, „Ion”, „Intrusul”, „Ion Roată şi Unirea”, „Geniu Pustiu”, „Douăsprezece scaune”.
În ultimii ani ai vieţii, a prezentat, la postul public de televiziune TVR 2, emisiunea „Ferma”. A murit la Bucureşti, la 1 aprilie 2003.
2015 – A murit fostul arbitru de fotbal Nicolae Rainea
Nicolae Rainea, supranumit şi „Lotomotiva din Carpaţi” s-a stins din viaţă pe 1 aprilie 2015, pe patul de spital. Faimosul arbitru a suferit complicaţii pulmonare şi cardiace severe, în faţa cărora până şi medicii au fost neputincioşi. Avea 81 de ani, iar extraordinara sa carieră în sport şi activitatea în administraţie păreau să îl facă nemuritor.
Marele arbitru va rămâne în memoria unei lumi întregi. De-a lungul carierei sale, Nicolae Rainea a alergat la antrenamente şi la meciuri aproximativ 200.000 de kilometri, de cinci ori ocolul Pământului pe la Ecuator.
Nicolae Rainea a fost de departe, unul dintre cei mai iubiţi arbitri pe care i-a dat România.
A arbitrat la turneele finale ale trei campionate mondiale (Germania 1974, Argentina 1978 şi Spania 1982) şi are la activ şapte finale de cupe europene.
1968 – S-a născut regizorul şi actorul Andreas Schnaas
S-a născut la Hamburg. A realizat primul său fi la la vârsta de 12 ani. Este vorba de „Hunted”, filmat de către tatăl său, avându-l într-un rol pe bunicul său. Au urmat alte filme realizate fără niciun buget, până în 1989, când a adunat suficienţi bani pentru primul său lungmetraj, „Violent Shit”. Este un regizor care a adoptat exclusiv genul horror, devenind lider în Germania în industria filmelor de groază cu buget redus.
Printre cele mai recente filme ale sale se numără „Unrated: The Movie” (2009), „Karl the Butcher vs Axe” (2010) şi „Unrated II: Scary as Hell” (2011). A jucat în filme, precum „Necronos” (2010), „Tumors” (2011), „Zombie Infection” (2011), „Violent Shit: The Movie” (2015), „Freak in the Basement” (2018). În prezent, locuieşte în Rellingen, Germania, împreună cu soţia şi copiii. (DAD) Marea Britanie.
