La 27 martie, în 1907, Constantin Brâncuși hotăra să părăsească atelierul lui August Rodin. În 1908 se năștea Șerban Țițeica, fondatorul școlii române de fizică cuantică, iar în 1969, artista Mariah Carey. 27 martie este însă, mai întâi de toate, un reper istoric: data la care, în 1918, Basarabia redevenea, pentru un timp, pământ românesc.
1863: s-a născut Sir Frederick Henry Royce, cofondator al companiei engleze de automobile „Rolls-Royce”
Inginer și constructor de automobile englez, Sir Frederick Henry Royce (1863 – 1933) a fondat, împreună cu Charles Rolls, compania Rolls-Royce Limited.
Frederick Henry Royce a fost distins cu titlul de Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic, potrivit Wikipedia.
1907: Sculptorul Constantin Brâncuși a renunțat să mai fie ucenicul lui August Rodin
Aflat la Paris, Constantin Brâncuși, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: „Sub umbra unui stejar nu poate crește decât iarbă”.
Tot din acel an, Brâncuși a renunțat la modelajul tradițional, lucrând direct în piatră.
1908: S-a născut fizicianul român Șerban Țițeica, fondatorul școlii române de fizică cuantică
Fizician și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985), Șerban Țițeica este unanim considerat drept fondatorul școlii române de fizică cuantică.
Șerban Țițeica a făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare.
Academicianul a murit în 1985.
1918: Basarabia a redevenit pământ românesc
Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România, provincie românească ruptă din trupul vechii Moldove de către ruşi în anul 1812.
Practic, la acel moment s-a întâmplat o reparaţie istorică, urmată mai târziu, în noiembrie, cu unirea Bucovinei şi încheiată cu 1 decembrie, prin unirea Transilvaniei, Banatului şi Crişanei cu România.
Pe 27 martie 1918 a fost votată unirea Basarabiei cu România. FOTO arhivă
Actul de la 27 martie 1918 a fost speculat la maximum de autorităţile din România şi cele de peste Prut, deşi contextul istoric era unul dificil.
România nu ieşise tocmai bine din Primul Război Mondial, în ciuda victoriilor de la Mărăşti-Mărăşeşti şi Oituz. Guvernul legitim al ţării, regele Ferdinand şi familia sa, dar şi Parlamentul erau în refugiu la Iaşi, iar la Bucureşti fusese instalat guvernul colaboraţionist condus de Alexandru Marghiloman, un rival al primului ministru legitim Ionel Brătianu.
Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolşevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale.
Actul Unirii Basarabiei cu România. FOTO Arhivă
În provinciile ruseşti domina atunci anarhia, pe fondul revoluţiei bolşevice. Deja Ucraina devenise între timp republică. După exemplul Ucrainei, Sfatul Ţării de la Chişinău a dat o Declaraţie prin care proclama Basarabia „Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare şi neatârnată“, iar la începutul lui ianuarie 1918 Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, proclamă independenţa Basarabiei.
Tot în luna ianuarie 1918, Alexandru Marghiloman a trimis trupe române la Chişinău pentru a stabiliza fosta gubernie ţaristă.
Sfatul Ţării a votat, pe 27 martie, prin vot nominal deschis în favoarea Unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna SE UNEŞTE CU MAMA SA, ROMÂNIA“.
Unirea Basarabiei cu România a fost primită cu mare entuziasm de participanţi, iar după proclamarea Unirii actorii principali ai momentului istoric au mers la Catedrala din Chişinău, unde s-a oficiat un serviciu religios.
avea să se declare extrem de satisfăcut prin realizarea acestui act istoric important.
„Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o mângâiere, să văd – după o sută de ani – pe fraţii noştri basarabeni revenind la Patria Mamă“, scria Regele Ferdinand, suveranul României, într-un text telegrafiat către Sfatul Ţării de la Chişinău.
Basarabia s-a aflat între graniţele ţării până în iunie 1940, când am pierdut-o, pentru a o recâştiga în vara anului următor, prin luptă.
În vara anului 1944, Basarabia a ieşit definitiv din graniţele României. Provincia a fost ocupată de Armata roșie, administrația și Armata Română retrăgându-se, într-un mod haotic, la vest de râul Prut.
1940: S-a născut actorul Traian Stănescu
Traian Stănescu s-a născut în Făget, judeţul Timiş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1961, clasa profesor G.D.Loghin şi a fost repartizat la Teatrul de Stat Piatra Neamţ (actualmente Teatrul Tineretului), în perioada 1961-1964. Revine ulterior la Bucureşti, mai întâi la Teatrul Giuleşti, apoi la Teatrul Mic, pentru ca din 1968 să devină actor al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, iar din 2002 societar de onoare al acestuia.
A jucat în nenumărate piese pe parcursul carierei, dintre care amintim : „Enigma Otiliei”, „Regele Lear”, „Richard al III-lea”, „Cine are nevoie de teatru”, „Orfeu în Infern”, „Ondine”, „Amanţii insângeraţi”, „Sâmbata, duminică, luni”.
Nicu filmele în care a apărut nu sunt puține: „Dragoste lungă de-o seară” (regia Horea Popescu, 1964), „Castelanii” (regia Gheorghe Turcu, 1967), „De trei ori Bucureşti” (regia Horea Popescu, 1967), „Surorile Boga” (regia Iulian Mihu, 1968), seria „Mărgelatu” (regia Doru Năstase şi Gheorghe Vitanidis, 1980-1986), „Probleme personale” (regia David Reu, 1981), „Orgolii” (regia Manole Marcus, 1982).
1956 – S-a născut interpreta de muzică populară Floarea Calotă
Floarea Calotă s-a născut în Beuca, un sătuc din județul Teleorman. Provine dintr-o familie de oameni simpli şi iubitori de frumos, a povestit interpreta de muzică populară. Tatăl este descris de artistă ca un Moromete, un poet, un om recunoscut de tot satul pentru talentul său de povestitor.
Artista și-a făcut debutul la concursul „Floarea din grădină“ în 1977, unde a obţinut trofeul. Din acelaşi an datează şi primele înregistrări la Radiodifuziunea Română. În 1978, este laureată la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova. Un an mai târziu începe colaborarea cu dirijorul Ion Albeşteanu alături de care va înregistra de-a lungul anilor peste 100 de piese din folclorul teleormănean.
Floarea Calotă şi-a adunat cântecele de la ţărani, lăutari şi din culegeri de folclor. În ani le-a imprimat pe banda magnetică, LP-uri(discuri de vinil) şi CD-uri în studiourile Radio România, la Casa Electrecord şi la Institutul de Folclor “Constantin Brăiloiu”.
În perioada 1990- 1996 Floarea Calotă, în calitate de deputat în Parlamentul României şi membru al Comisiei de Cultură, Artă şi Mass- Media, a avut o iniţiativă legislativă: Legea timbrului folcloric. Urmare a aplicării acestei legi este editarea discurilor-document de către Institutul de Etnografie şi Folclor din Bucureşti.
1969: S-a născut cântăreața și compozitoarea Mariah Carey
Mariah Carey s-a născut pe 27 martie 1970, în New York, SUA și a devenit cunoscută pe plan mondial la scurt timp după ce şi-a lansat albumul de debut, în 1990, sub îndrumarea lui Tommy Mottola, directorul casei de discuri Columbia, cu care s-a căsătorit în 1993.
După divorţul de Mottola, în 1997, ea şi-a schimbat stilul, introducând elemente hip-hop în piesele sale, însă popularitatea ei a început să scadă, din 2001, după ce a părăsit Columbia Records. A revenit în atenţia publicului în 2005, cu un nou album pop, care a impresionat publicul şi criticii de specialitate.
De-a lungul anilor, albumele ei au fost vândute în sute de milioane de copii pe plan mondial, iar artista americană a câştigat numeroase trofee, inclusiv cinci premii Grammy.
2003: prima expediţie exclusiv românească în Himalaya
Prima expediţie exclusiv românească în Himalaya, „Everest 2003”, a fost formată din zece alpinişti şi condusă de David Neacşu
2014 – Gimnasta Larisa Iordache a cucerit medalia de aur la Doha
Larisa Iordache a obținut aurul în concursul feminin de sărituri din cadrul etapei de Cupă Mondială de la Doha, în Quatar.
Larisa Iordache s-a născut la București, în data de 19 iunie 1996 și provine dintr-o familie de sportivi. Fratele ei practică fotbal de performanță, mama ei a făcut handbal, iar tatăl fotbal. S-a apucat de gimnastică întâmplător după ce a fost remarcată în parc, de către Mariana Câmpeanu, antrenoarea clubului Dinamo, pentru ambiția de care dădea dovadă încercând să meargă pe role. A cucerit prima medalie de campioană națională la 8 ani, la concursul „Mica Gimnastă“.
2018 – A murit actriţa Aimee Iacobescu
Aimée Iacobescu, fiică a unui farmacist, colonel de armată, şi a unei absolvente de desen şi scenografie, s-a născut în localitatea Unguriu, judeţul Buzău. A debutat în teatru la vârsta de 16 ani, în spectacolele „Alizuna“, de Tina Ionescu Demetrian, şi „Adam şi Eva“, de Aurel Baranga.
A intrat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale“ din Bucureşti împreună cu fratele ei geamăn, Dorel Iacobescu. Imediat după absolvire, în anul 1968, a debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, pe care l-a slujit vreme de 40 de ani, din 1968 până în 2008.
Printre spectacolele în care a putut fi admirată se numără „Troienele“, după Jean Paul Sartre, „Furtuna“, după Nikolai Alekseevici Ostrovski, „Apus de soare“, după Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Richard al III-lea“, după William Shakespeare, „Coana Chiriţa“, după Tudor Muşatescu, „Vlaicu Vodă“, după Alexandru Davila, şi „Titanic Vals“, după Tudor Muşatescu.
Actrița a interpretat roluri şi în peste 20 de filme. Debutul în film a avut loc în 1966, cu „Şapte băieti şi o ştrengăriţă“, de Pitt Popescu şi Bernard Borderie. I-au urmat, între altele, roluri în „Haiducii lui Şaptecai“ (1971), „Cu mâinile curate“ (1972), „Osânda“ (1977), „Ultima noapte de dragoste“ (1980), „Cuibul de viespi“ (1987) şi „State de România – Student la Sorbona“ (2009).
Aimée Iacobescu a rămas însă în amintirea publicului cu rolul Domniţei Ralu din seria „Haiducii“.
Ziua Internaţională a Teatrului
În România, istoria teatrului a început în mai 1798, când un grup de actori a primit autorizaţie, din partea domnitorului Hangerli-Vodă, să înfiinţeze o trupă de teatru. Primul teatru public bucureştean a fost „Teatrul de la Cişmeaua Roşie”, înfiinţat în 1816, prin contribuţia domniţei Ralu, fiica domnului Ioan Gheorghe Caradja. Aici au avut loc o serie de reprezentaţii până la incendiul din 1825, când clădirea a fost mistuită de flăcări.
În 1852 a fost deschis Teatrul Mare din Bucureşti, condus de Costache Caragiale, prima reprezentaţie fiind cu piesa „Zoe sau Un amor românesc“, la 31 decembrie.
Construcţia în stil baroc a teatrului începuse cu patru ani în urmă, în 1848, după planurile arhitectului vienez Heft, potrivit tnb.ro.
