Treizeci şi şase de avioane militare chineze au fost detectate vineri în cadrul cele mai mari desfășurări din acest an în jurul Taiwanului, a informat Ministerul Apărării de la Taipei.
FOTO Shutterstock
Taiwanul este o insulă democratică autonomă pe care regimul autoritar de la Beijing o revendică drept parte a teritoriului său şi doreşte să o stăpânească într-o zi, cu forţa dacă este necesar.
Desfăşurarea de vineri, chiar mai mare decât cea din ziua precedentă, se înscrie în ceea ce experţii numesc acţiuni de „zonă gri”, tactici de intimidare care au escaladat de la alegerea în 2016 a preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Presiunea chineză s-a menținut de asemenea de la alegerile prezidenţiale din 13 ianuarie din Taiwan care au fost câştigate de vicepreşedintele Lai Ching-te, care nu este pe placul regimului de la Beijing.
Treizeci şi şase de avioane militare chineze şi şase nave de război au fost detectate în jurul Taiwanului în ultimele 24 de ore, până vineri la ora locală 06.00 (22.00 GMT joi), a precizat vineri Ministerul Apărării de la Taipei.
„Treisprezece dintre avioane au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan”, a precizat sursa citată, referindu-se la o demarcaţie neoficială între China şi Taiwan pe care prima nu o recunoaşte.
În seara precedentă, Ministerul taiwanez al Apărării anunţase detectarea a 20 de avioane de luptă, drone şi avioane de transport chineze.
Anterior, 32 de avioane militare au fost observate într-o perioadă de 24 de ore până joi la ora locală 6 dimineaţa.
Înainte de alegerea lui Lai Ching-te, regimul condus de Xi Jinping susține că acesta va aduce „război şi declin” pe insulă.
Lai își va prelua mandatul de președinte pe 20 mai, alături de vicepreşedintele ales Hsiao Bi-khim, de la Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare.
Potrivit analistului Wen-ti Sung, activitatea militară reînnoită a armatei chineze ar putea fi o „demonstraţie de forţă pentru a-şi exprima clar nemulţumirea faţă de angajamentul internaţional tot mai mare al Taiwanului”.
Expertul militar Su Tzu-yun a invocat şi alte motive pentru nemulţumirea conducerii chineze, printre care recenta întâlnire de la Manila dintre secretarul de stat american Antony Blinken şi preşedintele filipinez Ferdinand Marcos.
Atât China, cât şi Filipine își dispută teritorii în Marea Chinei de Sud.
La începutul acestei săptămâni, Blinken a dat asigurări că Statele Unite îşi respectă angajamentele de neclintit de a-şi apăra aliatul filipinez, declanşând o reacţie dură din partea Chinei.
„Comportamentul Chinei nu este îndreptat doar împotriva Taiwanului, dar Taiwanul va fi supus celei mai mari presiuni”, a declarat pentru AFP Su Tzu-yun, de la Institutul Taiwanez pentru Apărare Naţională şi Cercetare în Domeniul Securităţii.
