Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat vineri că Franţa, Germania şi Polonia au convenit să cumpere de pe piaţa internaţională arme care să fie livrate Ucrainei şi în același timp să ajute această ţară să se apere de agresiunea Rusiei prin crearea unei noi coaliţii pentru a-i furniza rachete cu rază lungă de acţiune, relatează agenţiile AFP, DPA şi EFE.
„Nu vom înceta sprijinul nostru” pentru Ucraina, a declarat Scholz la finalul unei reuniuni la Berlin a “Triunghiului de la Weimar”, un format trilateral de cooperare între Franţa, Germania şi Polonia.
Cancelarul german a menţionat că a convenit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu premierul polonez Donald Tusk ca ţările lor „să cumpere imediat mai multe arme pentru Ucraina de pe întreaga piaţă internaţională”, să extindă producţia de echipamente militare, de asemenea în colaborare cu partenerii Ucrainei, şi să fie creată în cadrul grupului de la Ramstein (ce reuneşte zeci de ţări care oferă ajutor militar Ucrainei) „o nouă coaliţie pentru rachete cu rază lungă de acţiune”.
Propunerea de creare a acestei noi coaliţii va fi înaintată la următoare reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care va avea loc marţi la baza aeriană americană de la Ramstein. Cancelarul german este de acord cu o asemenea coaliţie, deşi el refuză să furnizeze Ucrainei rachete Taurus cu rază lungă de acţiune, motivând că operarea acestora ar necesita participarea directă a militarilor germani, ceea ce ar implica un risc de escaladare a conflictului.
De partea sa, Emmanuel Macron a declarat după reuniunea de la Berlin că Franţa, Germania şi Polonia sunt „hotărâte să nu lase niciodată Rusia să câştige”, ci că „vom continua la fel cum am făcut din prima zi (a invaziei ruse în Ucraina), să nu luăm niciodată iniţiativa vreunei escaladări”. Preşedintele francez a provocat controverse în urma sugestiei sale că statele aliate ale Ucrainei ar trebui să nu mai excludă posibilitatea trimiterii unor trupe în această ţară dacă armata ucraineană nu mai poate face faţă singură ofensivei ruse.
Referindu-se la noua iniţiativă de a cumpăra pentru Ucraina arme de pe piaţa mondială, Macron a spus că producţia europeană rămâne prioritară, dar dacă aceasta nu poate răspunde „suficient de rapid sau în volumul necesar, vom putea mobiliza finanţare pentru a cumpăra muniţie şi echipament din alte ţări pentru a sprijini Ucraina”.
Franţa, Germania şi Polonia au confirmat că sprijină iniţiativa gestionată de Republica Cehă pentru a achiziţiona din state terţe 800.000 de obuze pentru pentru armata ucraineană, aflată în criză de muniţie după ce UE i-a livrat doar circa 30% din cele un milion de obuze de calibrul 155 mm promise în martie anul trecut, iar ajutorul american este în continuare blocat în Congresul SUA, scrie Agerpres.
Premierul polonez Donald Tusk a afirmat după acest summit trilateral că lucrul cel mai important pentru el este reactivarea Triunghiului de la Weimar, format intrat în adormire după ce coaliţia sa liberală a pierdut puterea în 2014 şi apoi guvernele poloneze conduse de conservatori au intrat în conflict cu Bruxellesul pe tema statului de drept.
Pe de altă parte, Tusk i-a informat pe Scholz şi Macron despre recenta sa vizită la Washington şi despre starea de spirit de acolo în perspectiva alegerilor din noiembrie, când ar putea ajunge din nou la Casa Albă fostul preşedinte republican Donald Trump, care îngrijorează aliaţii Ucrainei că sub conducerea sa SUA ar putea sista ajutorul militar pentru Ucraina.
Comisia Europeană finanţează cu 500 de milioane de euro producţia de muniţii
Comisia Europeană a anunţat vineri alocarea a 500 de milioane de euro pentru companii din UE, în vederea creşterii capacităţii de producţie a muniţiilor, informează Reuters.
Producţia suplimentară ar urma să asigure Ucrainei mai multe proiectile de artilerie şi să refacă stocurile epuizate ale statelor europene.
În cadrul schemei de finanţare ASAP (Act in Support of Ammunition Production – Acţiune în sprijinul producţiei de muniţie), se pot acorda într 2,1 şi 47 de milioane de euro pentru proiecte coordonate de companii cum ar fi Rheinmetall, Nammo, Chemring Nobel, Hellenic Defence Systems sau Eurenco.
Industria europeană de apărare va putea astfel să îşi extindă până la sfârşitul lui 2025 capacitatea de producţie de muniţii la două milioane de obuze pe an.
Portugalia finanţează cu 100 de milioane de euro iniţiativa cehă de furnizare de muniţii pentru Ucraina
Ministerul Apărării de la Lisabona a anunţat vineri că Portugalia va contribui cu 100 de milioane de euro la finanţarea iniţiativei Cehiei privind furnizarea de muniţii pentru Ucraina, transmite Reuters.
Proiectul are drept scop livrarea rapidă a unei cantităţi maxime de muniţie, în special de calibrul 155 milimetri, produsă în ţări terţe.
“Utilizarea acestor muniţii pe câmpul de luptă a ajuns la niveluri extrem de ridicate, de aceea este vital şi urgent pentru Ucraina să obţină muniţii suplimentare pentru a reacţiona la atacurile continue şi de intensitate mai mare ale Rusiei”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Ucraina este pe cale să rămână fără muniţii, iar aliaţii nu sprijină suficient Kievul.
