Săptămâna dinainte de începerea Postului Mare, al Paștelui, este cunoscută în popor drept Săptămâna Albă sau a Brânzei. Timp de o săptămână, între 11 și 17 martie, oamenii care își propun să respecte postul Paștelui renunță la carne și vor consuma lapte, brânză și ouă.
Ce alimentele sunt permise în Săptămâna Albă – Foto Arhivă
Postul Paștelui este cel mai strict post de peste an, iar săptămâna albă îi pregătește pe credincioși pentru această perioadă. Timp de o săptămână, între 11 și 17 martie, oamenii care își propun să respecte postul Paștelui renunță la carne și vor consuma lapte, brânză și ouă. În plus, ei pot mânca și carne de pește toată săptămâna. Bineînțeles, alimentele de origine vegetală sunt permise în toată această perioadă.
Un preot a explicat de ce este nevoie de o astfel de săptămâna de pregătire a credincioșilor.
„Este o săptămână de pregătire pentru perioada de post de șapte săptămâni, ea urmează să facă trecerea mai ușoară către Postul Paștelui, să nu fie prea bruscă tranziția. Duminica viitoare va fi Lăsatul Secului de brânză, ouă și pește. Acest post este cel mai strict: este dezlegare pe 25 Martie, de Buna Vestire și de Florii, pe 28 Aprilie, atunci se mănâncă pește”, a spus preotul.
În timpul celor șapte săptămâni de post de dinaintea Paștelui, sărbătorit în acest an pe 5 mai, nu se consumă carne, ouă, lactate sau pește. Însă, postul nu înseamnă doar restricție alimentară, ci și rugăciune și fapte bune. Pe 18 martie începe Postul Paștelui și se încheie pe 4 mai.
Săptămâna Albă, denumită așa datorită culorii alimentelor permise, ajută la întărirea organismului, dar și a spiritului credincioșilor. Aceștia pot rosti și rugăciuni în această săptămână pentru a intra în spiritul celei mai mari sărbători ortodoxe. În plus, nu ar trebui să uităm de faptele bune, pentru că postul este mai ales despre a fi mai bun.
„E clar că tot postul trebuie să fim mai buni, să ne ajutăm unii pe alții, să fim mai generoși, mai toleranți, mai iubitori, să ne arătăm dragostea. Atunci când faci un bine unui om, îi faci un bine lui Dumnezeu, asta e perioada de pregătire, despre asta e vorba în perioada de pregătire, dar și tot postul, în general.”, a adăugat preotul consultat de „Adevărul”.
Aceasta este și ultima săptămână în care au loc petreceri. Deoarece, în teologia ortodoxă, postul înseamnă și „îndepărtarea de patimi”, potrivit Basilica.ro. Conform calendarului creștin-ortodox, nu se mai fac nunți din 11 martie până în 12 mai.
„Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni, cu produse din lapte, ouă şi peşte. Albul acestor alimente simbolizează haina luminoasă a postului pe care urmează să-l începem.”, menționează Doxologia.ro.
Tot în Săptămâna Albă, zilele de miercuri și vineri, sunt aliturgice, adică nu se săvârșește Sfânta Liturghie.
Însă, postul limitat doar la mâncare înseamnă doau o cură medicală, așă că faptele bune, meditația și rugăciunile sunt de nelipsit.
„Postul nu înseamnă lux, înseamnă o abstinență, să renunți la lucrurile care îți aduc plăcere”, a precizat preotul, anterior.
Mai mult decât atât, această săptămână poate fi interpretată și ca un fel de reîntoarcere în Rai.
„Suntem îndemnați să lăsăm bucatele de carne, nădăjduind a câștiga starea lui Adam înainte de a fi izgonit, când îl putea vedea pe Dumnezeu. Însăși denumirea „albă” ne sugerează starea de curăție la care trebuie să ajungem în post, ce se vrea a fi reîntoarcerea noastră la starea paradisiacă pierdută prin păcat.”, relatează Doxologia.
