Adoptată cu 546 de voturi pentru, 47 împotrivă și 31 de abțineri, noua lege, convenită cu Consiliul European, pe 30 noiembrie 2023, este menită să apere de acţiuni nefondate şi abuzive în justiţie persoanele și organizațiile care aduc în atenţie chestiuni de interes public, cum ar fi încălcarea drepturilor fundamentale, actele de corupție, protejarea democrației sau combaterea dezinformării.
Foto: Arhivă Adevărul
În principal este vorba de protejarea jurnaliştilor şi a activiştilor civici de procesele abuzive.
Eurodeputaţii susţin că astfel de procese sunt o ameninţare la adresa statului de drept şi afectează libertatea de exprimare, de informare şi de asociere. Protecția se va aplica tuturor cauzelor transfrontaliere. Excepție vor face cazurile în care atât pârâtul, cât și reclamantul și instanța sesizată sunt din aceeași țară a Uniunii sau în care cauza este relevantă pentru un singur stat membru.
Pentru a se asigura că victimele beneficiază de o protecție mai solidă, europarlamentarii au introdus două garanții: respingerea rapidă a cauzelor nefondate și posibilitatea de a-i solicita reclamantului să achite costurile estimate ale procedurii, inclusiv reprezentarea legală a pârâtului, precum și despăgubiri.
Dacă cel reclamat solicită respingerea rapidă a acțiunii, reclamantul va trebui să dovedească că există motive întemeiate pentru care procedura judiciară trebuie să continue. Instanța poate impune și alte sancțiuni la adresa reclamanților, care sunt adeseori politicieni, corporații sau grupuri de lobby, arată g4media.ro. Acestora li se va putea ordona și să plătească despăgubiri pentru eventualele prejudicii.
Pentru a evita alegerea unei instanțe mai favorabile, la care reclamantul ar putea recurge pentru a-și asigura cele mai mari șanse de succes, noile norme prevăd că sentinţele pronunțate în țări din afara Uniunii Europene în procese nefondate sau abuzive împotriva unor persoane sau instituții din blocul comunitar nu vor fi recunoscute.
Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională.
Avocatul Adrian Cuculis susține că orice directivă, lege sau normativ care favorizează libertatea de exprimare mai ales în sfera jurnaliștilor de bună credință este un pas înainte în apărarea oricărui stat de drept. „Mai mult decât atât, după părerea mea, jurnalismul nu este local și nici cu granițe și el se poate desfășura în mod internațional cum sunt spre exemplu jurnaliștii specializați care relatează aspecte externe. Or, în asemenea condiții, dacă un jurnalist de la noi ar putea provoca să spunem o neplăcere unei persoane dintr-un stat terț acesta nu ar putea să fie chemat în judecată în altă parte, ci acolo unde acestuia i-ar fi mai ușor, respectiv în țara de origine. Mai mult, libertatea de exprimare a jurnaliștilor va fi apărată atât de ingerința statului, dar și de interese private în misiunea de a scoate la lumină unele aspecte de natură penală, uneori, săvârșite de către autoritățile publice sau de alte persoane publice. Ar trebui să fie privită cu mare încredere această directivă și ca atare să fie implementată cu mare responsabilitate și în România”, a precizat Adrian Cuculis.
