La 9 aprilie 2024 s-au împlinit 370 de ani de la moartea domnitorului căruia îi sunt atribuite cele mai multe ctitorii ale neamului românesc. Voievodul a cârmuit Țara Românească, nu Moldova.
Comemorarea morții domnitorului Matei Basarab la Mănăstirea Arnota din Vâlcea Foto Florin Epure
Este vorba despre Matei Basarab (1588 – 1654), cel cu care istoria și istoricii au fost destul de vitregi în aprecieri. Cu toate acestea, istoricul Alexandru Odobescu spunea despre voievodul, în al cărui arbore genealogic îi regăsim pe Neagoe Basarab și pe Constantin Brâncoveanu, că a fost „cel mai mare domnitor” al Țării Românești.
Puțini cunosc faptul că voievodul își doarme somnul de veci la Mănăstirea Arnota, din Oltenia de sub Munte. Lăcașul, de pe masivul cu aceeași denumire, se află în cel mai mic parc național din țara noastră Buila – Vânturarița.
Imaginea 1/13:
Matei Basarab tabloul votiv de la Mănăstirea Arnota din Vâlcea Sursă Florin Epure pentru Adevărul
„Mare protector al culturii și artelor, apărător al țării și al tradiției ortodoxe”
„Astăzi se împlinesc 370 de ani de la adormirea întru Domnul a celui mai destoinic, înțelept și pravoslavnic voievod care s-a aflat pe tronul Țării Românești (9 aprilie 1654). În cei 22 de ani de domnie, s-a arătat ca mare protector al culturii și artelor, apărător al țării și al tradiției ortodoxe și ca cel mare ctitor de lăcașuri sfinte”, a amintit prof. dr. Florin Epure, directorul Direcției de Cultură Vâlcea, care a studiat în profunzime istoria scrisă și lăsată de Matei Basarab.
De altfel, în urmă cu un deceniu, la comemorarea a 360 de ani de la moartea domnitorului, istoricul își publica teza de doctorat sub forma volumului „Ctitoriile lui Matei Basarab din Oltenia”, lansat în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, care a și fost considerat de către specialiști drept cea mai bună lucrare științifică, pe această temă, de până acum.
„Călătorul sirian Paul de Alep spunea că-i sunt atribuite 150 de biserici”
În privința ctitoriilor lui Matei Basarab, călătorul sirian Paul de Alep spunea că-i sunt atribuite 150 de biserici „luând în considerare, desigur, și celelalte ctitorii ridicate în acea perioadă de cler sau boierime”.
Istoricul vâlcean a mai precizat și că în realitate domnitorul „a înălțat, din temelie, peste 40 de biserici la care se adaugă refacerea multor altora, atât în Țara Românească, cât și în Transilvania, Moldova, Bulgaria și Sfântul Munte (Grecia)”, certificând astfel faptul că l-a depășit în ctitorii pe Ștefan cel Mare.
Ctitorii în Țările Românești, dar și în Bulgaria și la Muntele Athos
Dintre acestea am aminti ansamblul fortificat al Mănăstirii Arnota, de la Costești Vâlcea, care a și devenit necropolă de familie, fiind una dintre „primele și cele mai reprezentative ctitorii”, dar și despre mănăstirile: Căldărușani, Sadova, Măxineni, Plătărești, Strehaia, Plumbuita, Brâncoveni, Cornățel, Negoești, Brebu, precum și nenumărate schituri și biserici de mir din București, Dolj, Dâmbovița, Prahova, Argeș, Olt, Teleorman, în Moldova (Soveja sau “Dobromira”=“bună pace”), Transilvania – la Turnu Roșu în Sibiu, în Bulgaria, la Sviștov și Vidin, ori pe Muntele Athos.
„Cronicile rezumă domnia lui Matei Vodă în următoarele cuvinte: «Țara iubea pre domnul, și domnul iubea pre țară». Marele savant Nicolae Iorga îl vedea pe Matei Basarab ca pe un «adevărat păstor și domn părinte», iar istoricul Alexandru Odobescu îl elogia astfel: «Matei Basarab, dacă n-ai fost singurul erou al Țării Românești, negreșit ai fost cel mai mare domnitor al ei, cel care a știut să împreune puterea armelor de apărare cu progresul și ordinea dinăuntru. Numele tău glorios ar trebui să insufle o venerație religioasă poporului nostru, pentru care te-ai jertfit»,“ a mai menționat istoricul Florin Epure.
Ansamblurile mănăstirești, inexpugnabile, prin transferarea mascată a forței militare
Doar că astăzi când spui despre un domnitor că a preferat pacea în locul războaielor, sau că nu a avut o domnie marcată de multe războaie, nu pare că a realizat mare lucru, dar pe vremea acea să reușești acest fapt părea mai degrabă ceva extraordinar și în același timp imposibil.
Și chiar dacă mare parte din domnia sa a fost caracterizată de pace, Matei Basarab a întărit și reformat armata. Astfel au apărut dorobanții și unitățile pedestre, dotate cu arme de foc, precum și corpul seimenilor care era cel mai reprezentativ. Mai mult chiar a transferat mascat funcția militară către ansamblurile mănăstirești, care au devenit în timpul său inexpugnabile, măsură impusă de altfel de interdicția din partea otomanilor de a se construi cetăți, pentru a nu se repeta episoadele de răzvrătire din timpul lui Mihai Viteazul.
Mituirea Porții, pentru pacea poporului
Istoricul Florin Epure a amintit și el despre politica de echilibru cu Înalta Poartă pe care a dus-o Matei Basarab în timpul domniei sale, caracterizată prin „cumpărarea dregătorilor otomani, cu mari sume de bani”, pentru a evita în acest mod problemele cu alți pretendenți la tron. Iar ca să nu aibă probleme cu vecinii, pe lângă recunoașterea suzeranității acestora, încheia tratate
periodice de prietenie.
În plus, domnitorul a acordat o atenție specială și vieții economice, nu doar celei culturale. La Târgoviște, spre exemplu, unde și-a mutat cetatea de scaun de la București, se organiza un târg în care veneau negustori din întreaga Europă.
Faptele demne de laudă pentru care ar trebui „așezat în sinaxarul ortodox”
Pe vremea sa au fost repuse în funcțiune minele de exploatare a fierului de la Baia de Aramă și Baia de Fier, a susținut moara de hârtie de la Râmnic (în Vâlcea) și fabrica de sticlă de la Târgoviște, precum și introducerea tiparului. „Darea talerului”, reformă fiscală adoptată de Matei Basarab, a dus la înăsprirea fiscalității.
Tot lui i se datorează și reintroducerea limbii române în cult, proces definitivat mai târziu de strănepotul său, Constantin Brâncoveanu. Voievodul a înființat la Mănăstirea Govora din Vâlcea a doua tipografie din Țara Românească (1637), după cea de la Câmpulung, și mai apoi a întemeiat aici prima școală de cultură. Așa se face că, în timpul domniei sale, s-a tipărit „Pravila de la Govora“ (1640), prima carte de legi tradusă în românește, din slavonă.
„Pentru viața sa, trăită în mare sfințenie și cu multă dragoste pentru Dumnezeu, pentru mulțimea ctitoriilor bisericești și pentru apărarea credinței și a valorilor acestui neam, Matei Basarab merită să fie așezat în sinaxarul ortodox, alături de străbunul său, Sfântul Neagoe Basarab și strănepotul său, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu”, este de părere prof. dr. Florin Epure despre cum i s-ar putea face o reparație morală și istorică marelui domnitor.
Marți, 9 aprilie, istoricul s-a aflat alături de alți vâlceni de seamă la Mănăstirea Arnota, pentru a aprinde o candelă în memoria lui Matei Basarab. Cu acest prilej, a vorbit în premieră despre faptele până acum necunoscute legate de moartea domnitorului și nu numai, detalii care vor apărea într-o viitoare ediție a „Weekend Adevărul”.
